iklan

HEADLINE, POLÍTIKA

Komisaun F hahú audiénsia kona-ba projetu Lei Adosaun

Komisaun F hahú audiénsia kona-ba projetu Lei Adosaun

Deputado CNRT, Luís Ximenes Caldeira. Imajen/TATOLI

DILI, 08 Janeiru 2026 (TATOLI) – Komisaun F ne’ebé Trata Asuntu Saúde, Igualdade Jéneru no Inkuzaun Sosiál iha Parlamentu Nasionál hahú halo audiénsia públika kona-ba Projetu Lei númeru 9/VI (2a)-Regulamentu Prosesu Adosaun.

Entidade sira ne’ebé partisipa iha audiénsia ne’e mak Child Fund, Organizasaun Asisténsia Legál ba Feto no Labarik (ALFeLa), no Institutu Defeza Direitu ba Labarik (INDDICA, sigla portugés) hodi rona sira-nia hanoin ba inisiativa lejislativa ne’e.

Vise-Prezidente Komisaun F, Luís Caldeira, hateten konteúdu husi projetu Lei Adosaun ne’e atu garante direitu labarik sira-nian ho ninia prosesu regulamentu sira.

“Ema kandidatu sira ne’ebé karik oan laiha, atu foti labarik sai hanesan sira-nia oan, entaun tenke liuhusi prosesu formál, hanesan administrasaun no desizaun tribunál, oinsá labarik ne’e sai direitu ba inan no aman haki’ak, tenke identifika loloos”, nia hateten hafoin ramata audiénsia iha Parlamentu, ohin.

Tuir nia, adosaun informál durante ne’e la’o hela iha país, nune’e ho lei ne’e atu formaliza situasaun sira ne’e ba oin. “Nune’e, ko’alia kona-ba direitu ba labarik nian tenke klaru, balun halo adosaun, maibé direitu labarik laiha”, dehan.

Ho hanoin ne’ebé entidade sira hato’o bele halo diskusaun kle’an hodi prodús lei ida ho kualidade no lori duni benefísiu ba sidadaun sira.

Durante audiénsia, parte sira fó ninia pareser atu iha lejislasaun ne’e konsidera direitu inkluzaun ba labarik sira, labele halo diskriminasaun, no presiza aumenta artigu balun iha diskusaun espesialidade, nune’e direitu labarik sira-nia bele garante iha lei ne’e.

Iha fatin hanesan, Diretora Nasionál Child Fund, Alzira Sequeira Freitas dos Reis, hateten importánsia husi lejislativa ne’e haree liubá prosesu regulamentu adosaun ba labarik sira iha nasionál no internasionál hodi minimiza adosaun informál sira ne’ebé dalabarak tau mós labarik sira iha risku.

“Apoiu tebes inisiativa Parlamentu dezeña esbozu projetu lei ne’e. Tanba ne’e, fó ami-nia pareser hodi lei ne’e bele reflete direitu labarik ninian, bele salvaguarda labarik sira ho di’ak liután”, nia hato’o.

Child Fund hanesan organizasaun internasionál parseria ho organizasaun lokál nota katak iha adosaun informál sira ne’ebé dalabarak hamosu filafali esplorasaun no abuzu ba labarik sira, mezmu iha adosaun internasionál maibé laiha mekanizmu protesaun di’ak.

“Se projetu lei ne’e aprova, signifika adosaun sira tenke iha prosesu formál atu labarik sira hetan protesaun iha sira-nia moris tomak”, nia realsa.

Projetu lei ne’e aprezenta husi deputadu proponente sira husi Komisaun F ho nia artigu hamutuk 60. Tuir planu, sei halo audiénsia mós ho parte tribunál, Ministériu Públiku, Ministériu Justisa no entidade seluk tan, hafoin komisaun halo ninia relatóriu no pareser ba apresiasaun inisiál hodi hato’o ba meza Parlamentu hafoin kontinua diskusaun ba jeneralidade, espesialidade no finál globál.

Notísia relevante: https://tatoli.tl/2025/02/06/komisaun-f-rona-opiniaun-entidade-relevante-atu-hamosu-projetu-lei-adosaun/

Jornalista: Nelson de Sousa

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!