iklan

EDUKASAUN, DILI

ME planu prosesu aprendizajen ba ensinu ekivalénsia sekundária sei hahú iha Juñu

ME planu prosesu aprendizajen ba ensinu ekivalénsia sekundária sei hahú iha Juñu

Diretór Nasionál Ensinu Rekorrente ME, Alfredo de Araújo. Imajen dok TATOLI

DILI, 23 Abríl 2026 (TATOLI)—Ministériu Edukasaun (ME) liuhusi Diresaun Nasionál Ensinu Rekorrente (DNER), planu ona atu prosesu aprendizajen ba ensinu ekivalénsia sekundária sei hahú iha fulan-Juñu tinan-ne’e.

“Ita lansa 01 Juñu tinan-ne’e, nune’e prosesu aprendizajen tenke la’o ona ho matéria jerál faze um tanba ekivalénsia sekundária ne’e ita hala’o tinan rua iha faze um no dois. Faze um ne’e aranka ho matéria jerál hanesan materia língua portugeza, tetun, malaiu, sidadania no Teknolojia Informasaun Komputadór (TIK). Matéria neen (6) mak sei hahú uluk iha faze primeru iha tinan ida-ne’e,” Diretór Nasionál Ensinu Rekorrente, Alfredo de Araújo dehan ba TATOLI, iha City8, Manleuana, Kinta ne’e.

Dirijente ne’e esplika implementasaun ba ensinu ekivalénsia sekundária ne’e hanesan pilotu ida ne’ebé sei hahú uluk iha Dili, ne’ebé sei utiliza eskola sekundária téknika ida iha Bekora.

“Tinan-ne’e iha sala rua ne’ebé ita sei utiliza. Ita rejistu ona iha fulan-Abríl kuaze konklui másimu estudante hamutuk 50. Ida-ne’e pilotu ba faze dahuluk no faze daruak sei akontese iha Janeiru 2027 ho matéria espesialidade hanesan matemátika, siénsia sosiál, siénsia naturál,” nia dehan.

Nia dehan kona-ba planu kurikulár manuál sei uza manuál ezistente ensinu formál nian, ekipa téknika apoiu konsultór elabora hodi atualiza ba ekivalénsia nian. Nune’e tenta imprime dentru fulan ida-ne’e ho fulan oin.

Kona-ba kritériu asesu ba ensinu ekivalénsia mak estudante ida tenke hatudu dokumentu komprovativu hanesan abilitasaun literaria terseiru siklu ka diploma,deklarasaun eskola anteriór no idade la lemite.

Kona-ba manorin, nia dehan diresaun referidu identifika ona manorin sekundária ho nia kargu oráriu menus atu nune’e sira bele mai kompleta iha ekivalénsia sekundária.

“Ita koordena ho membru eskolaridade sira auturiza ona sei fó formasaun ba profesór sira iha loron 11 to’o 15 Maiu. Profesór hamutuk na’in-neen (6) tanba ita haree tuir disiplina ne’ebé mak iha,” nia dehan.

Nia akresenta akresenta implementasaun ensinu rekorrente sekundária mós envolve ema ho nesesidade espesiál. Ho ida-ne’e presiza koordena ho formasaun rekursu inkluzivu iha Taibessi atu ajuda manorin hodi fasilita bainhira alunu ne’ebé mak ho nesesidade espesiál iha ekivalénsia bele fasilita.

Diretór Nasionál ne’e esklarese katak programa ne’e sei lansa ofisiál iha 29 Maiu.

Jornalista: Osória Marques

Editór: Xisto Freitas da Piedade

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!