DILI, 19 Maiu 2026 (TATOLI)—Vigáriu Jerál Arkiodioseze Dili, Graciano Santos Barros, konsidera komemorasaun loron restaurasaun independénsia ba da-24 ne’e hanorin timoroan sira atu reflete kona-ba unidade no justisa iha Timor-Leste.
Amu Vigáriu Jerál ne’e hateten, restaurasaun independénsia sai momentu profundamente profétiku no ezijente, ne’ebé ho ninia signifikadu katak naroman husi Maromak fó mai timoroan sira.
Nia esplika, hanesan Jesus dehan ba ema hotu katak Nia mak nai-ulun hodi dehan “Ha’u dehan ba imi atu imi hadomi malu hanesan ha’u hadomi imi”, no liafuan ne’e Jesus dirije ba oin ho modu partikulár ba sira-ne’ebé iha responsabilidade atu kondús nasaun Timor-Leste maibé mós ba povu Timor-Leste.
“Nasaun ida-ne’ebé moris prosperu, se nia ema sira moris ho fuan ba malu, nune’e bainhira Jesus konvida ita atu hela iha nia domin, nia haruka ita atu moris iha unidade, respeitu mútuo, no respeitu ba diversidade,” Vigáriu Jerál Arkiodioseze Dili, Graciano Santos Barros, hateten liuhusi omilia ba misa agradesimentu loron restaurasaun independénsia ba da-24 iha Katedrál, ohin.

Tanba, tuioior nia, Timor-Leste moris husi unidade povu nian, unidade ne’ebė labele krexe husi diversidade kulturál, lian no esperiensia oioin. Unidade nee afundu husi domin ba pátria no nia povu, husi unidade ne’e mak lori Timor-Leste nia independensia sai realidade.
“Entaun ohin, unidade ida-ne’e kontinua sai tarefa ida ezijente ba ita hotu. Ita hotu iha misaun ida atu kontinua hametin unidade entre instituisaun sira, entre líder polítiku sira, forsa sivíl-militár,” nia dehan.
Importante tebes atu hatene katak unidade la signifika uniformidade husi kontráriu, unidade signifika respeitu, diálogu sinséru no kompromisu ba bein komun, tan ne’e timoroan hotu hakarak atu moris iha espiritu unidade.
Aleinde ne’e, nia hatutan, timoroan sira mós respeita ba pátria nia diversidade, atu nunee tyimoroan sira-nia diversidade ne’e la sai fonte ba divizaun no destruisaun, maibé sai forsa ida atu kondús no konstrui Timor-Leste.
“Tanba ne’e, ba governante sira no responsável públiku sira, mandatu Jesus nian ne’e sai hanesan kritériu konkreteaba kualker asaun governamentál, tenke serbí ho umildade, tanba interese pesoál sira ka kualker partidu nian iha kotuk. Podér ne’e la’ós buat ida hodi gaba-an maibé servisu ida,” nia hateten.
Podér la’ós baze atu hetan privilėjiu pesoál, maibé poder ne’e instrumentu de responsabilidade ida ba iha Maromak no povu nia oin.
Entretantu, hafoin remata misa agradesimentu ne’e, kontinua kedas kari ai-funan iha tasi-ibun Faról, Rotunda Nicolau Lobato, Francisco Xavier no Santa Cruz, hodi refleta no hanoin hikas erói sira-nia luta ba ukun rasik-an.
Jornalista : Alexandra da Costa
Editór : Cancio Ximenes





