iklan

HEADLINE, POLÍTIKA

Ramos Horta: Lei marítima importante hodi mantein pás no justisa mundiál

Ramos Horta: Lei marítima importante hodi mantein pás no justisa mundiál

Abertura konferénsia internasionál ho tema “Hasoru Dezafiu: Direitu Marítimu no Rezolusaun Litíjiu Marítimu" iha Dili. Foto/Egas Cristóvão

DILI, 15 Maiu 2025 (TATOLI) – Prezidente Repúblika, José Ramos Horta, iha abertura konferénsia internasionál ho tema “Hasoru Dezafiu: Direitu Marítimu no Rezolusaun Litíjiu Marítimu” iha Dili hateten lei marítima internasionál importante hodi kaer metin pás, justisa no soberania globál, liuliu ba Estadu ki’ik sira.

Iha diskursu ne’ebé hato’o perante iha Prezidente Tribunál Internasionál Lei ba Tasi nian (ITLOS), Tomas Heidar, Prezidente Parlamentu Nasionál, Maria Fernanda Lay, Primeiru-Ministru, Xanana Gusmão, no reprezentante sira husi ASEAN, Pasífiku, g7+, no CPLP, Prezidente Horta afirma katak direitu internasionál la’ós de’it norma ida, maibé hanesan fundasaun ne’ebé sai nu’udar baze ba povu Timór nia independénsia.

“Lei internasionál inspira ita atu luta ba direitu autodeterminasaun”, Horta dehan iha abertura konferénsia ne’e, iha edifísiu Ministériu Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun, ohin.

Tuir nia, knaar Organizasaun Nasaun Unida (ONU) sai nu’udar plataforma importante hodi harii apoiu globál ba Timor-Leste nia independénsia. Horta mós rekoñese kontribuisaun ONU nian hodi fasilita negosiasaun entre Portugál no Indonézia ne’ebé lori ba referendu istóriku iha 30 Agostu 1999.

Maski nune’e, Prezidente Horta la taka matan ba sistema internasionál nia frakeza no nia haree dezekilíbriu estruturál iha Konsellu Seguransa ONU nian ne’eb sei domina husi nasaun boot balun, maibé lei internasionál fó oportunidade ba nasaun ki’ik sira atu hamriik iha nivel hanesan no halo negosiasaun ba sira-nia direitu ho justu.

Pontu importante ida ne’ebé hato’o husi Horta mak Konvensaun Nasaun Unida nian kona-ba Lei Tasi nian (UNCLOS, sigla inglés) iha 1982, ne’ebé nia hanaran “Konstituisaun ba Oseanu sira”, ida-ne’e papél importante Malta nian no Embaixadór Arvid Pardo nia diskursu istóriku iha tinan 1967 ne’ebé loke dalan ba moris konvensaun nian.

Ramos dehan konferénsia ohin ne’e nu’udar momentu refletivu ida atu apresia patrimóniu jurídiku internasionál ida-ne’e. UNCLOS hanesan rezultadu husi kompromisu globál ida ne’ebé notavel hodi garante asesu, responsabilidade no rezolusaun ba disputa sira kona-ba oseanu sira iha mundu, ne’ebé kobre liu pursentu 70 husi superfísie terrestre nian.

Nia subliña vitória sira husi nasaun sira ne’ebé sei dezenvolve hela iha luta ba Zona Ekonómika Eskluziva (ZEE) ho distánsia milla náutika 200z no prinsípiu ‘estadu arkipélajiku’ ne’ebé adota ho susesu, liuliu tanba kampaña Indonézia nian. Susesu ida-ne’e mak prova katak lian sira husi Súl Globál bele forma ho konstrutivu enkuadramentu legál globál.

Prezidente Horta afirma esperiénsia Timor-Leste nian iha konsiliasaun obrigatória ho Austrália nu’udar evidénsia konkreta katak nasaun ki’ik ida bele uza lei internasionál hodi luta ba nia direitu. Bainhira Austrália sai husi prosedimentu rezolusaun disputa no rekuza atu halo negosiasaun ba fronteira marítima permanente, Timor-Leste uza mekanizmu ne’ebé hatuur iha Artigu 298 husi UNCLOS.

“Ami hatudu katak liuhusi prosesu legál, mezmu nasaun ki’ik ida maibé bele kompara ho poténsia boot sira”, nia hateten hodi fó omenajen ba asesór prinsipál sira direitu marítima internasionál nian hanesan Vaughan Lowe QC no Sir Michael Wood ne’ebé ajuda Timor-Leste iha prosesu ne’e.

Nia salienta iha konferénsia ida-ne’e, partisipante sira sei hetan esperiénsia direta husi figura xave sira iha konsiliasaun, inklui Prezidente husi Komisaun Konsiliasaun Embaixadór Peter Taksøe-Jensen, no mós konsiliadór sira hanesan Juis Rudiger Wolfrum (Alemaña), Juis Abdul Koroma (Sierra Leoa), Profesór Donald McRae (Kanadá), no Dr Rosalie (Austrália).

Iha biban ne’e, Horta mós hato’o importánsia desizaun foun husi Tribunál Internasionál ba Direitu Tasi nian foin lalais ne’e kona-ba mudansa klimátika, iha paresér konsultivu ida ne’ebé aprezenta husi Komisaun kona-ba Estadu illa ki’ik sira, tribunál afirma katak Estadu sira UNCLOS nian iha obrigasaun legál hodi hamenus emisaun sira gás ho efeitu estufa nian no proteje ambiente tasi nian, maski liuhusi kompromisu sira husi Akordu Paris nian.

“Ida-ne’e primeira vez tribunál internasionál estabelese responsabilidade estadu ba mudansa klimátika iha ámbitu lei tasi nian. Timor-Leste hanesan parte ida ba pedidu ne’e, no simu ho laran-haksolok hanoin ne’e, partikularmente haree ba ameasa ezistensiál ne’ebé nasaun illa sira iha Pasífiku hasoru husi nível tasi ne’ebé sa’e”, nia dehan

Nune’e Xefe Estadu subliña importánsia husi kooperasaun legál, Prezidente Horta fó hanoin mós ba mundu kona-ba realidade maka’as husi konflitu internasionál sira ne’ebé la’o hela, husi Rúsia-Ukránia, Palestina-Izraél, to’o tensaun sira iha Península Koreia no Tasi Súl Xina nian.

Prezidente Repúblika ne’e repete nia apelu ba konsulta sira ne’ebé intensifikadu kona-ba Kódigu Konduta iha Tasi Súl Xina nian no diálogu bilaterál entre Estadu reklamante sira hodi evita eskalasaun ne’ebé kontinua.

“Konferénsia ne’e nu’udar oportunidade ida ne’ebé iha valór ba Timor-Leste atu hatudu ninia kompromisu ba pás, lei internasionál no jestaun oseanu ne’ebé sustentável”, realsa.

Nia husu ba parte hotu-hotu atu utiliza fórum ida-ne’e hodi hametin estadu direitu, aprofunda kolaborasaun transfronteirisu, no proteje tasi sira iha mundu ba jerasaun sira iha futuru. “Ida-ne’e oportunidade ida atu serbisu hamutuk hodi tane aas lei internasionál no salvaguarda ita-nia oseanu sira”, Prezidente konklui.

Notísia relevante: Prezidente ITLOS: Mekanizmu rezolve disputa fronteira marítima ho dalan rua

Jornalista: Arminda Fonseca

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!