DILI, 14 Janeiru 2026 (TATOLI)—Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, hala’o vizita no apresia kondisaun infraestrutura no kualidade aprendizajen ne’ebé di’ak tebes iha Eskola Katólika Koléjiu Infante de Sagres iha Maliana, nu’udar eskola katóliku ida-ne’ebé iha valor istóriku no kontribuisaun signifikativu iha setór edukasaun nasionál.
Iha Eskola Katólika Koléjiu Infante de Sagres iha Maliana, daudaun ne’e iha totál estudante hamutuk 353 ne’ebé kompostu husi feto na’in-180 no mane na’in-173.
Xefe Estadu ne’e hatutan, importánsia papel Igreja Katólika iha setór edukasaun liuhusi padre sira no ekipa manorin sira-ne’ebé kontinua tau matan ba formasaun akadémika no morál ba jerasaun foun sira iha Timor-Leste.
“Ita haree igreja nia servisu iha setór edukasaun importante tebes. Governu tau osan boot ba igreja liuhusi Conferencia Espiscopal Timorense (CET), ha’u kontenti ho ida ne’e. Pudia aumenta tan atu Igreja mós bele aumenta tan Eskola Koléjiu, asrama/Orfonatu, iha territória Timor Laran, tanba ema sei moris ki’ak, iha Problema trauma oioin ne’ebe barak loos,” Prezidente Ramos-Horta hateten liuhusi nota ne’ebé TATOLI asesu, ohin.
Estadu iha limitasaun rekursu umanu atu responde ba problema sosiál no trauma ne’ebé enfrenta husi labarik sira, no Prezidente konsidera katak instituisaun relijiozu liuliu Padre no madre sira iha vokasaun, esperiénsia no kapasidade atu akompaña labarik sira iha prosesu reabilitasaun sosiál.
“Igreja haree mós asuntu ne’e tanba Governu laiha meiu umanu, tanba atu tau matan ba labarik sira-ne’e ba sira-nia edukasaun, ba sira-nia trauma oioin ne’e, so Relijiozu/a (madre sira mak bele tau matan) tanba la’ós vokasaun Estadu ka Governu nian. Governu nia vokasaun mak tau osan maibé sé mak ezekuta ema ne’ebe iha esperiensia, iha matenek, pasiénsia no iha fuan atu haree problema sosial sira-ne’e,” Horta dehan.
Aleinde ne’e, Prezidente Repúblika mós halo vizita ba Dormitóriu Feminina Uma Esperansa, iha Aldeia Oplegor, Suku Holsa, Postu Administrativu Maliana, ne’ebé madre relijioza Kongregasaun Servas do Espírito Santo (SSPS) mak tau matan.
Orfonatu Uma Esperansa agora simu labarik hamutuk na’in-11, maiória mai husi família kbiit natoon no enfrenta problema sosiál hanesan inan-aman divorsiu, trauma no inan-aman mate.
Madre SSPS sira fó formasaun edukativa hodi oferese mós kursu Kustura (Suku-hena), akompañamentu morál no formasaun ba labarik sira. Tuir planu ba tinan 2026 ne’e, sira sei loke tan formasaun lian Português no lian Inglês.
Madre sira aprezenta mós pedidu ba Prezidente Repúblika, liuliu sira presiza tan materiál hanesan meja, kadeira no komputadór, hodi apoia prosesu aprendizajen. Apoia ba hahan alimentár no nesesidade bázika, durante ne’e hetan tulun husi Prezidénsia Repúblika, liuhusi Unidade Servisu Sosiedade Sivil no Asuntu Sosiál nomós apoiu direta husi Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão.
Prezidente Ramos-Horta hateten, prezidénsia kontinua buka apoiu oioin tuir nia kapasidade ne’ebé iha inklui kontribuisaun husi prezidente nia amigu sira husi rede internasionál iha Hongkong, Japaun no Austrália, ne’ebé durante ne’e fó ajuda hanesan laptop, PC, vitamina no roupa ba labarik no komunidade vulnerável sira iha territóriu nasionál.
Prezidente Repúblika mós hato’o agradese ba empreza lokál timoroan “Bandido Qualidade” ho “Gamboa” ba kontribuisaun materiál eskolár, pasta no kadernu ba labarik sira, inklui jaket udan ba komunidade.
Prezidente Ramos-Horta subliña katak, ajuda urjente ne’e importante tebes atu responde imediata ba komunidade nia preokupasaun.
“Ajuda sira-ne’e ita bele hateten la’ós solusaun, ne’e hanesan ba solusaun urjensia nian de’it. Tanba ema ne’ebé ki’ak, terus, labele hein fali to’o tinan ida, rua ka tolu, hodi hein fali situasaun sai di’ak lai, ne’e lae. Ema ne’ebé presiza ohin tenke ajuda ohin kedas,” Prezidente Ramos-Horta dehan.
Tuir nia, solusaun sustentavel, presiza foku ba dezenvolvimentu longu prazu nian liuliu iha setór edukasaun, saúde, empregu no kombate mal-nutrisaun iha Timor-Leste. Prezidente mós hato’o nia konfiansa katak Timor-Leste sei hetan dalan di’ak iha futuru.
TATOLI





