DILI, 19 Janeiru 2026 (TATOLI)-Deputadu husi Partidu Frente Revolusionária Timor-Leste Independente (FRETILIN), Dário Madeira, lamenta ho desizaun husi Ministériu Edukasaun (ME) ne’ebé taka Eskola Sekundária Filiál Olokasa, iha suku Uagia, postu administrativu Ossú, munisípiu Vikeke.
Nia dehan, tuir kontaktu eleitorál iha baze, simu lamentasaun husi komunidade kona-ba desizaun taka eskola paralela ne’ebé durante ne’e akumula estudante sira husi suku lima, tanba antes ne’e alunu sira tenke bá to’o Ossú Vila mak bele asesu ba eskola.
“Eskola ida-ne’e fasilita tebes povu nia oan atu asesu, de repente de’it bá taka filafali. Husu paralelu mak labele, tenke loké filafali hanesan eskola sekundária jerál ketak hodi povu nia oan sira bele asesu ba eskola”, nia levanta liuhusi reuniaun plenária Parlamentu Nasionál, ohin.
Iha sorin seluk, deputadu husi Partidu Kongresu Nasionál Rekonstrusaun Timorense (CNRT, sigla portugés), Virgílio Perreira, levanta preokupasaun komunidade kona-ba taka mós eskola sekundária filiál ida iha Buaua, suku Lavateri, postu administrativu Baguia, munisípiu Baukau.
Antes iha desizaun husi veternu, lia-na’in no komunidade hothotu aseita mak loke eskola referida, tanba estudante sira iha ne’ebá tenke ultrapasa mota no la’o ho distánsia dook mak foin to’o iha postu, maibé ho estabelesimentu ensinu la presiza ba to’o postu ida-ne’e fasilita tebes.
Aleinde taka mós iha eskola filiál ida iha Kilik, Uaigae, iha postu Baukau Vila, ne’ebé durante ne’e fasilita tebes estudante sira.
“Mais ikus husi avaliasaun dehan katak provizóriu taka. Haree atensaun, tanba eskola filiál ne’e estudante besik 200”, nia afirma.
Prezidente Komisaun G ne’ebé Trata Asuntu Edukasaun, Juventude, Desportu, Kultura no Sidadania, Armando Lopes, informa katak iha reunian komisaun deside ona atu halo fiskalizasaun urjente iha tempu badak bá eskola paralela balun ne’ebé taka.
Notísia relevante:https://tatoli.tl/2026/01/15/movimentu-juventude-ossu-sosilita-me-anula-desizaun-taka-eskola-filial/
Iha reuniaun plenária ne’e, reprezentante povu sira kontinua levanta preokupasaun iha área edukasaun, tanba tuir fiskalizasaun iha baze presiza hetan atensaun husi zekutivu ba kondisaun infraestrutura eskolár, disponiliza ekipamentu no biblioteka, saneamentu báziku iha eskola sira, aprendizajen dijitál, rezolve falta manorin-na’in, kria kondisaun ba transferénsia profesór sira husi munisípiu ida bá munisípiu seluk.
Jornalista: Nelson de Sousa
Editora: Maria Auxiliadora





