DILI, (TATOLI) – Vise-Ministru Dezenvolvimentu Abitasaun, Ordenamentu no Ambiente sesante, Abrão Gabriel Oliveira Santos, rekomenda ba Sekretáriu Estadu Ambiente, Demétrio de Amaral de Carvalho, atu prepara lei biodiversidade ne’ebé antes ne’e rejeita husi Prezidente Repúblika, nune’e lori filafali atu promulga atubele proteje biodiversidade iha Timor-Leste.
“Tanba daudaun ne’e ita kuase lakon ona espésie 25 entaun ne’e bele dehan ladún di’ak ba ita-nia ambiente, tanba balansu ekosistema ne’e laiha entaun provoka seluk sei barak liu, ezemplu ida mak lafaek, tanba hahán ladún iha provoka hasoru populasaun sai fali vítima tanba ne’e presiza duni fó atensaun atubele lei ne’e iha”, Abrão hatete iha ámbitu entrega relatóriu ba Sekretáriu Estadu Ambiente iha Bebora, ohin.
Aleinde ne’e presiza iha mós regulamentu lubuk ida kona-ba polusaun ar (anin), rai no ruídu (barullu) nian.
“Ne’e regulamentu tenke lalais tanba Sekretáriu Estadu iha para dudu lalais oinsá uza hodi regula. Tanba ita hatene agora daudaun iha Dili ita-nia polusaun tuir kompromisu akordu Kyoto nian ita tenke iha de’it 003 porsentu, entaun lei ba polusaun karreta tenke halo para asegura”.
Iha parte seluk mós sobre óleu, bainhira laiha regra ida maka so’e arbiru tanba loron ida bele prodús litru 80.
“Tanki Tibar nakonu ona entaun so’e iha ne’ebé? Ita so’e ba rai nia kontamina ba bee no ita hemu ne’e problema boot, se ita sunu entaun polusaun ba ar, entaun tenke buka mekanizmu ida, regulamentu tenke la’o oinsá mak hadi’a atu labele fó impaktu maka’as ba iha ambiente ne’e rasik”.
Jornalista: Maria Auxiliadora
Editora: Rita Almeida




