DILI, 11 setembru 2019 (TATOLI) – Ministru Estadu Prezidénsia Konsellu Ministru, Hermenegildo Augusto Cabral Pereira, informa reuniaun Konsellu Ministru (KM) iha kuarta ne’e, aprova deliberasaun ba apoiu atividade eleitorál Guiné-Bissau.
Proposta deliberasaun ne’e aprezenta husi Ministru Administrasaun Estatal iha ezersísiu, Abílio José Caetano, hodi fó apoiu finanseiru ho valór US$300.000, ba eleisaun prezidensiál Guiné-Bissau iha novembru tinan ne’e.
“Ami halo deliberasaun kona-ba Guiné Bissau, tanba iha novembru sei iha eleisaun prezidensiál”, nia tenik ba jornalista sira iha Palásiu Governu.
Tuir governante ne’e, deliberasaun ne’e tuir pedidu Primeiru-Ministru Guiné-Bissau, Aristides Gomes, ne’ebé partisipa iha selebrasaun tinan 20 Referendu no hasoru malu ho Primeiru-Ministru, Taur Matan Ruak, no husu atu bele nafatin kontinua fó apoiu ba atividade eleitorál.
“Ita nia Primeiru-Ministru hanoin ida ne’e importante hodi estabiliza polítika nasionál ninian, ne’ebé Ministru Administrasaun Estatál interinu aprezenta deliberasaun ida hodi fó apoiu ba Guiné-Bissau no sei nomeia Tomas Cabral dala ida tan, atu lidera ekipa kiik ida tamba sistema la’o hela atu tulun iha dadus, hodi Guiné-Bissau rasik mak prosesa sira nia eleisaun”, nia akresenta.
Tomas Cabral hanesan Reprezentante Espesiál husi Governu ho misaun atu prosede ba identifikasaun obstakulu iha operasaun resenseamentu eleitorál no husi eleisaun livre no loloos.
Antes ne’e, Governu Timor-Leste fó ona apoiu finanseiru ho valór US$80.000 resin, ba prosesu eleitorál Guiné-Bissau, iha loron 18 novembru 2018.
Jornalista: Julia Chatarina
Editór: Xisto Freitas
Nasaun Guinea Bissau nee Independensia iha 1975 kedan, organiza deit Eleisaun labele ona ne, Diak liu nasaun nee apaga tiha…tanba fo terus deit povu no esplorasaun dt nasaun seluk.