iklan

EKONOMIA

KFF husu públiku labele estraga ekosistema ahu-ruin iha Timor-Leste

KFF husu públiku labele estraga ekosistema ahu-ruin iha Timor-Leste

Diretór Organizasaun Naun Governamentál (NGO) Konservasaun Flora no Fauna (KFF), Alito Rosa. Imajen espesial

DILI, 27 fevereiru 2023 (TATOLI)—Diretór Organizasaun Naun Governamentál (NGO) Konservasaun Flora no Fauna (KFF), Alito Rosa, husu ba públiku liuliu peskadór sira atu labele estraga ekosistema ahu-ruin iha tasi Timor-Leste.

“Husu ba públiku liuliu peskadór sira bainhira ba halo atividade peska labele hasai ahu-ruin sira iha tasi laran, tanba ekosistema ahu-ruin nia poténsia boot liuliu ba iha aspetu valór ekonómia liga ho turizmu no peska ne’e aas tebes,” Alito Rosa dehan ba Agência Tatoli iha Letefoho Specialty Coffee Roaster, tasi-ibun, Dili, segunda ne’e.

KFF husu públiku labele estraga ahu-ruin tanba iha Timor ne’e kazu barak akontese komunidade kontinua estraga ahu-ruin, faan iha estrada ibun sira.

“Bainhira ita estraga ahu-ruin nia impaktu mak ba ikan sira. Tanba ikan sira ne’e tolun iha ahu-ruin laran. Ho ida ne’e, bainhira ita estraga ikan sira ne’e sei halo mudansa ba fatin seluk, tanba ekosistema ahu-ruin ne’e hanesan uma ba animál tasi,” nia dehan.

Notisia relevante : Lixu barak sei fó impaktu ba biodiversidade tasi

Nia dehan, aleinde komunidade estraga ahu-ruin impaktu seluk ne’ebé bele estraga ba ahu-ruin mak komunidade soe lixu plástiku no ropa obralan ne’ebé soe arbiru deit.

“Lixu plástiku no ropa obralan aat sira sei estraga ahu-ruin tanba bee lori to’o tasi belit metin ahu-ruin no ahu-ruin rasik la hetan naroman hosi loron matan. Entaun nia sei mate, tanba kada ahu-ruin nia atu moris ne’e tenke hetan naroman hosi loron matan no presiza tempu,” Alito Rosa hateten. 

Jornalista : Arminda Fonseca

Editora     : Armandina Moniz

 

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!