DILI, 19 juñu 2023 (TATOLI)—Banku Sentrál Timor-Leste (BCTL, sigla portugés), segunda ne’e, hamutuk ho instituisaun finanseira sira lansa relatóriu inkluzaun finanseira tinan 2022.
Governadór BCTL, Abraão Vasconselos, relata, relatóriu ne’e hatudu katak totál populasaun Timor-Leste bazeia ba dadus sensu populasaun no uma-kain 2022, hatudu katak populasaun 64% mak iha ona asesu ba sistema finanseira bázika.
“Hosi totál ne’e feto maioria 65% kompara ho mane 62%, maibé eseptu ba iha servisu karteira eletrónika nian, ne’e signifika katak kada rihun ida populasaun adultu, ita iha na’in-180 mak iha asesu ba finanseira,” Abraão Vasconselos hateten iha ámbitu seremónia lansamentu relatóriu iha otél Novo Turismo.
Notísia relevante : BCTL sujere Governu uza fundu petrolíferu ho kuidadu
Nia dehan, kada tinan rua banku sentrál publika relatóriu inkluzaun finanseira, hahú kedas iha tinan 2016 to’o 2022, ne’ebé hanesan meiu ida atu banku sentrál informa ba públiku, liu-liu parte interesante sira hanesan Governu, akadémiku, no instituisaun finanseira sira hotu kona-ba progresu iha área inkluzaun finanseira.
“Relatóriu inkluzaun finanseira tinan 2022 hatudu progresu pozitivu lubuk ida ne’ebé ita-nia setór finanseira alkansa ona no oinsá mak atu kontribui ba prosesu dezenvolvimentu iha Timor-Leste. Iha pontu asesu hamutuk rihun 6 iha Timor laran, iha tinan 2018 bainhira lansa relatóriu hanesan lakobre hotu iha postu administrativu, kobre de’it postu administrativa sia. Enkuantu iha relatóriu 2022 nian, munisípiu no postu hotu iha hotu ona pontu asesu”, nia salienta.
Iha nível suku hatudu progresu ida di’ak tebes, iha de’it suku 19 hosi suku 400-resin mak seidauk iha pontu asesu.
“Ida-ne’e hanesan informasaun ida ajuda ita, tanba sá mak banku sentrál atu dezenvolve planu ne’ebé mak di’ak hodi garante katak suku sira ne’e hotu bele asesu ba pontu asesu sira,” nia tenik.
Banku sentrál ninia planu médiu prazu ne’e hakarak la’ós suku ona maibé nível aldeia tanba distribuisaun populasaun Timor ninian ne’e iha difikuldade jeográfiku ne’ebé boot tebes, ne’ebé konsentrasaun populasaun iha área rurál ne’e labesik malu, sira prefere moris iha aldeia sira ne’ebé sentru.
“Ida-ne’e difikuldade ida boot, banku sentrál hakarak target iha grupu komunidade sira ne’ebé nível aldeia. Ha’u fiar tebes instituisaun bankária sira iha meiu atu implementa ida-ne’e. Informasaun seluk maka iha sistema finanseiru ne’e feto nia asesu barak liu mane, ne’e presiza haree didi’ak dadus, maibé intermu kréditu asesu feto nian kiik tebes,” nia deskreve.
Serimónia ne’e marka prezensa hosi Sekretáriu Estadu Kooperativa, Elizário Ferreira, instituisaun finanseira no non-finanseira sira, parseiru dezenvolvimentu, setór privadu no família-boot BCTL.
Jornalista : Antónia Gusmão
Editora : Julia Chatarina