iklan

MUNISÍPIU, VIKEKE

Veteranu Viqueque prefere Governu investe liu iha setór agrikultura

Veteranu Viqueque prefere Governu investe liu iha setór agrikultura

Prezidente Konsellu Veteranu munisípiu Viqueque, Lentil da Câmara. Imajen Tatoli/Vitorino Lopes da Costa

VIQUEQUE, 07 novembru 2023 (TATOLI)—Veteranu munisípiu Viqueque prefere Governu tau prioridade no investe liu iha setór agrikultura hodi labele dependénsia ba ai-han importasaun sira.

“Iha ámbitu komemorasaun proklamasaun independénsia ba dala-48 iha loron 28 novembru, nune’e ami veteranu Viqueque prefere Governu investe maka’as ba setór agrikultura atu ita labele dependénsia ba ai-han hosi rai-li’ur tanba bele halo produsaun ai-han. Ohin loron ita haree konflitu entre Rúsia no Ukraina, Palestina no Israel ne’e bele afeta ba importasaun tanba foos de’it presu sa’e ona. Tanba ne’e, ha’u hanoin Governu presiza investe iha agrikultura,” Prezidente Konsellu Veteranu munisípiu Viqueque, Lentil da Câmara, hateten iha ninia knaar fatin, antiga komarka Viqueque Vila, tersa ne’e.

Nia konsidera presiza dezenvolve setór agrikultura tanba nasaun boot sira daudaun ne’e funu hela de’it, nune’e presu sasán sa’e impaktu ba povu ki’ik.

“Bainhira nasaun viziñu tau sira-nia kanuru ba nasaun funu sira ne’e, entaun sasán importadu sira labele tama ona Timor Leste. Ida-ne’e ita tuur haree de’it ka oinsá ema nasaun seluk halo natar no to’os hodi importa ba ita hodi sosa, maibé ita rasik lakohi halo natar no to’os, hein loos ema-nia produtu. Tanba ne’e, ita tenke prepara-an tanba daudaun ita hasoru hela krize ai-han, maibé povu barak maka seidauk sente, aban bain-rua maka foos folin sae ba $50 maka foin ita hakfodak,” nia akresenta.

Notísia relevante : Servisu Agrikultura Viqueque prefere halo manutensaun tratór boot 26

Tanba ne’e, Timor-Leste tenke prepara-an ba produsaun ai-han rai-laran no povu agriktura mós organiza hodi hasa’e produsaun liu-liu ba ai-han.

“Atu hasa’e produsaun, ha’u hanoin Governu mós fó insentivu ba grupu agrikultór sira hodi motiva sira hasa’e ai-han rai-laran. Ita labele dependénsia liu ba ema-nia ai-han tanba ita nasaun ida ona, maibé to’o oin loron ita sei dependente ba ema-nia ai-han, ida-ne’e maka sai problema ba Timor Leste, loloos ita independénsia ona la presiza dependénsia ba nasaun seluk nia ai-han sira. Kuandu ema la distribui ema-nia ai-han, ita sei hamlaha ba ai-han,” nia akresenta.

Nia dehan, Timor-Leste ponténsia ba setór agrikultura no rai bokur barak, maibé seidauk dezenvolve di’ak, karik utiliza rai sira-ne’e maka Timor-Leste sei la depende ba ai-han importadu sira hosi nasaun li’ur.

“Ita iha poténsia boot ba setór agrikultura, maibé ita maka seidauk dezenvolve di’ak. Ho ida-ne’e maka ohin loron ita sei depende ba ema-nia ai-han,” nia tenik.

Jornalista     : Vitorino Lopes da Costa

Editora          : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!