JUSTISA, POLÍTIKA

Reforsa setór justisa presiza aumenta rekursu umanu-formasaun espesializada

Reforsa setór justisa presiza aumenta rekursu umanu-formasaun espesializada

Ministru Justisa, Sergio de Jesus Fernandes da Costa Hornai halo “Abertura do 6o curso de formação para Carreira de advogado privad”o, iha CFJJ Caicoli, sesta (01/03). Imajen Tatoli/Egas Cristóvão

DILI, 23 jullu 2024 (TATOLI)-Koodenadór Unidade Observasaun ba Parlamentu Nasionál (PN) hosi Programa Monitorizasaun Sistema Judisiál (JSMP, siglá inglés), José Pereira, hateten, atu reforsa setór justisa mak Governu presiza investe hodi aumenta númeru rekursu umanu ba juís, prokuradór ho defensór no fó formasaun espesializada iha área krime no sívil.

“Reforsa tan setór justisa, hanoin saida mak Governu halo reforsa tan setór justisa ninia serbisu, tuir saida mak ami hetan mak rekursu umanu, aleinde nia limitasaun nia númeru no nia kualidade, ne’e mak ami nia hakarak Governu ne’e nia tenke investe hasa’e númeru autór judisiáriu sira no mós sira-nia kualidade, liuliu formasaun iha área espesializada sira, purezemplu iha área sívil, tanba iha kazu sívil barak lori tempu naruk labele prosesa, tanba autór judisiáriu ba lei sívil ne’e menus tebes, entaun ida ne’e fó impaktu ba prosesu  iha tribunál,’’ Nia hateten ba Ajénsia TATOLI iha Tower, Fatuhada, tersa ne’e.

Entaun, nia dehan, sidadaun sira ne’ebé ba buka justisa baruk ona tanba kolen lori tempu naruk sira-nia prosesu, nune’e hanoin presiza tau prioridade iha ne’ebá.

Nune’e mós preokupasaun seluk, koordenadór ne’e dehan, kona-ba fasilidade sira  bele asegura ema hotu bele asesu, purezemplu hanesan Ema ho Defisiénsia  (EhD) sira, bainhira sira iha kazu ba iha ne’ebá se sira laiha tradutór lian jestuál, entaun sira-nia kazu labele prosesa ho di’ak, ida fali laiha espasu fasilita EhD.

“Ida-ne’e mós liga ho buat ida buka justisa, tanba Estadu iha dever ida atu asegura justisa ba ema hotu, entaun presiza kria kondisaun,’’ nia hateten.

Antes ne’e, iha 21 juñu tinan ne’e, Prezidente Parlamentu Nasionál (PPN), Maria Fernanda Lay, akompaña hosi bankada parlamentár ho komisaun A ne’ebé trata asuntu Justisa no Konstituisionál, simu audénsia husi Ekipa Traballu Reforma Justisa husi Governu hodi hato’o serbisu sira ne’ebé hala’o ba órgaun soberania daruak ne’e.

Koordenadora Grupu Traballu Reforma Setór Justisa, Lucia Lobato, hateten sorumutu ne’e sira-nia parte informa kona-ba serbisu ida ne’ebé mak ekipa halo daudaun to’o agora, liuliu liga ba lei sira ne’ebé mak PN tenke aprova, ne’ebé iha balun tenke aprova no balun altera.

Portantu prosesu ida ne’ebé mak ita la’o durante tempu hirak tuir mai atu haree baze legál ne’ebé mak ita hotu tenke tuir liuliu Governu, tribunál sira atu ba hasoru reforma justisa ne’ebé mak sai prioridade ba Governu konstitusionál dásia.

Nune’e ekipa informa progresu serbisu, hanesan faze serbisu dahuluk grupu nian ramata ho finalizasaun rekomendasaun ho roteiru ida ne’ebé mak guia Governu atu implementa loloos reforma justisa, ne’ebé ita iha dokumentu rua importante, ida rekomendasaun balun no ida fali hanesan planu asaun anuál ne’ebé mak Governu prepara atu Governu rasik tenke implementa buat lubun ida-ne’ebé mak hakerek ona iha roteiru ne’e rasik, ne’e mak prosesu ida ita hala’o dadaun.

Nia sumariza buat rua importante iha roteiru ne’e mak ida problema boot ita enfrenta iha setór justisa tuir analiza situasionál ne’ebé mak halo mak rekursu umanu, husi númeru kuantidade mós menus agora ita iha juíz ema na’in 28, produradór 34 no defensór públika 34 ba territóriu laran.

“Sa tan ita ko’alia kona-ba kualidade, se nia númeru kuantidade ki’ikoan ona ita atu ko’alia kualidade kontinua sai dezáfiu bo’ot ba ita-nia Estadu, ne’e mak ita halo esforsu oinsá mak hasa’e kapasidade ba ita-nia juíz, prokuradór no defensór, agora dadaun ho programa espesializasaun ne’ebé sei halo besik mai, liuhusi reforma justisa ba iha ita-nia sentru formasaun ne’ebé mak fó formasaun ba sira’’nia dehan.

Ida mak ita hahú rekruta joven timoroan sira ne’ebé sira tenke tama iha universidade ho fakuldade direitu ida di’ak hodi bele forma sira bainhira sira fila mai karik balun interese bele mai serbisu sai profsionais iha área justisa nian.

Koordenadora Grupu Traballu Reforma Setór Justisa, Lucia Lobato, dehan, aspetu seluk ne’ebé mak importante aponta husi relatóriu ne’e mak lei, nune’e iha lei lubun ida mak PN tenke aprova no lei lubun ida mós tenke halo alterasaun no iha Governu ninia kompeténsia iha dekretu-lei lubun ida ne’ebé Governu tenke tau atensaun ba.

Grupu traballu husi gabinete Primeiru Ministru nia sei aprezenta mai Parlamentu lista lei ne’ebé PN tenke konsidera no atu aprova durante lejislatura ida-ne’e.

“Ida urjente atu aprova mak lei orden advogadu, tanba ita hatene katak ita-nia advogadu privadu ho nia eskritóriu iha ne’e barak hodi hala’o presta asisténsia ba timoroan sira ne’ebé presiza apoiu, maibé seida’uk iha lei atu regula sira-nia atividade,’’ nia dehan.

Durante sorumutu apresiasaun husi bankada parlamentár sira katak, rekomendasaun no roteiru ekipa hato’o buat hotu di’ak, agora lei sira Governu haruka mai PN sei haree.

Aleinde, ne’e aspetu seluk importante mak kestaun infraestrutura ne’ebé ekipa tau mós iha roteiru no Governu iha ona planu atu estabelese tan tribunál primeira instánsia iha munisípiu tolu hanesan, Bobonaro, Viqueque no Ermera.

Notísia relevante:JSMP husu autór judisiáriu halo kna’ar ho profisionál 

Jornalista: Nelson de Sousa

Editór: Rafael Ximenes de A. Belo

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!