DILI,03 agostu 2024 (TATOLI)—Reprezentante Organizasaun Mundiál Saúde (OMS) iha Timor-Leste, Arvind Mathur, dehan, susu-been inan nian mak asegura fó nutrisaun no protesaun ba oan sira.
“Susu-been inan nian mak asegura nutrisaun no protesaun ba ita-nia oan sira, tanba Susu-been inan nian mak ai-han dahuluk ne’ebé ideál ba bebé sira, seguru, moos, riku ho nutriente ne’ebé proteje hasoru moras sira iha tempu-badak no naruk” Arvind Mathur dehan iha BJ Habibie, ohin.
Reprezentante OMS ne’e esplika katak fó susu-been inan nian ajuda prevene má nutrisaun iha labarik sira aleinde ne’e proteje hasoru moras komun infánsia nian hanesan diária no plumonia.
“Ami rekomenda atu susu-been inan nian fó kedas iha hafoin partu di’ak liu iha oras ida nia laran, tuir fali susu-been inan nian eskluzivu fulan neen dahuluk no kontinua ba bebé tinan to’o tinan rua, tanba ne’e ita hotu halibur hamutuk iha ne’e nu’udar Governu ajénsia , instituisaun akademia, media no komunidade atu fó objetivu komun hodi apoiu Susu-been inan nian ba oan sira,”nia apela.
Iha fatin hanesan, Diretora-jerál Prestasaun Saúde iha Ministériu Saúde (MS), Terlinda da Conceição Barros, informa, susu-been inan nian iha benefísiu barak tebes ba oan sira ne’ebé foin moris mai to’o tinan rua.
“Susu-been inan nia benefísiu barak tebes bainhira ita kompara ho susu formula, tanba susu-been inan nian gratuitu, fasil, la presiza uza sasan no fó imunidade ba bebé, prevene inan labele hetan raan fakar depois partu,” Terlinda da Conceição esplika.
Nia husu ba pesoál saúde sira katak, “ Ita-boot sira-nia papél importante tebes iha servisu loroloron nian atu asegura inan sira ne’ebé mai partu iha fasilidade saúde no asegura katak labarik sira ne’e sei hetan inan nia susu-been”.
Nune’e mós, Vise-primeiru-ministru, Ministru Asuntu Sosiál no Ministru Dezenvolvimentu Rurál no Abitasaun Komunitáriu, Mariano Assanami Sabino, husu hothotu nia kontribuisaun atu konstrui no investe ba futuru Timor-Leste di’ak liu liuhosi kompromisu fó apoiu ba inan sira, fó kondisaun ba inan sira, fasilita sira iha momentu sira presiza tebes atu fó susu-been ba oan sira.
“Bebé hahú moris to’o fulan-neen, importante tebes. Inan-feto sira labele kahur buat ida, labele fó susu-been seluk, fó de’it susu-been ne’ebé direitu ita-nia oan nian, ita nu’udar inan ho aman tenke apoiu malu atu nune’e kumpri ita-nia dever sira ne’ebé mak iha,” Asanami konklui.
Entertantu, iha marsa saudavel ne’e partisipa másimu hosi entidade oioin ne’ebé hahú la’o-ain husi Igreja Motael to’o BJ Habibie no hetan seguransa másimu hosi Polisia Nasionál Timor-Leste (PNTL).
Notísia relevante:Susu-been inan mak aihan ideál ba kresimentu labarik
Jornalista : Felicidade Ximenes
Editór: Rafael Ximenes de A. Belo





