DILI, 03 Maiu 2025 (TATOLI)-Prezidente Repúblika, José Ramos Horta, deklara nia parte fó konfiansa ka tau fiar maka’as ba Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão tanba nia mós toma responsável hanesan Xefe Delimitasaun Fronteira Terrestre, nune’e Xanana sei solusiona problema fronteira entre Repúblika Indonézia no Repúblika Demokrátiku Timor-Leste ba rai Naktuka.
Notísia Relevante: Xanana sei hasoru Prabowo aborda fronteira Naktuka tuir akordu Olanda no Portugál
PR Horta hateten, situasaun Naktuka ne’e tau konfiansa boot ba Primeiru-Ministru, tanba Xefe Governu ne’e sei rezolve tuir negosiasaun amigavél.
“Ha’u entrega konfiasa 100% ba Negosiadór Xefe Maun Boot Xanana Gusmão atu rezolve ida ne’e, liuhusi negosiasaun amigavél ho Indonézia,” PR Horta hateten iha Timor Plaza, sábadu ne’e.
Nia afirma, iha tratadu Olanda ho Portugál maibé tratadu Olanda ho Portugál tinan lubuk ida liu ba ona, dalaruma halo fronteira tuir parte natureza nian.
Nia fó ezemplu, tuir mota, dalan uluk halo nune’e, maibé bee-mota halo dalan ne’e muda tiha ona, entaun oinsá se hatete tuir mota ne’e halai tama ba Indonézia ka halai tama Timor-Leste tuir ida-ne’e ka tuir ponte ne’ebé uluk tanba agora la’ós mota ka dalan.
“Ne’e entrega 100% ba Primeiru Ministru, Estadu, nasaun tomak tenke apoia ita-nia Xefe negosiadór, labele partidu sira halo fali politizasaun, manipulasaun opiniaun públiku ba ida-ne’e. Tanba rezolusaun fronteira terrestre ne’e mantein relasaun estabilidade iha fronteira, mantein relasaun metin ho Indonézia ne’e interrese nasionál no interese ita-nian,” nia dehan.
Antes ne’e, iha fatin la hanesan, Direitór Ezekutivu AJAR, José Luís de Oliveira, hatete karik informasaun ne’e loos no informasaun ne’e faktu mak atu asegura integridade polísia, iha instituisaun polísia rasik liuliu Unidade Justisa Polísia rasik tenke loke prosesu ba UPF na’in-10 ne’e.
Nia haktuir, tanba aktu ida-ne’ebé membru UPF na’in-10 komete primeiru ne’e violasaun Direitu Umanu ona, tanba baku ema, sira polísia, sira la’ós bandidu.
“Ne’eduni, mai ha’u ezije instuituisaun polísia atu asegura integridade polísia, atu mantein konfiansa públiku ba ita-nia instuituisaun mak tenke loke investigasaun. Se ita haree ba atu polísia la’ós de’it krime, maibé mós ida-ne’e entermu polítika ne’e traisaun, sira-nia atuasaun ne’e afavór ba sira-nia interese Timor-Leste ka Indonézia ne’e traisaun, mai ha’u konsidera polísia traidór,” nia haktuir.
Nia hatutan, karik ema ne’e loos, ema ne’e ba defende rai Timor nusa UPF sira-ne’e ba baku fali, maibé buat sira-ne’e hotu klaru bainhira halo prosesu, polísia tenke loke investigasaun, krime duni lori ba Ministériu Públiku.
Maibé, karik sira komete duni atu krime ida-ne’e, ita tenke haree motivu ne’e saida, ida-ne’e motivu polítiku, agora polítiku se nian, polítiku Timor-Leste nian ka polítiku Indonézia nian, UPF ne’e polísia Timor-Leste ka polísia Indonézia husu ida-ne’e.
Jornalista : Osória Marques
Editór : Cancio Ximenes