DILI, 30 Juñu 2025 (TATOLI)—Prezidente Tribunál Rekursu (PTR) rekoñese katak to’o agora Governu seidauk bele estabelese Supremu Tribunál Justisa iha Timor-Leste tanba iha fatór tolu mak sai hanesan dezafiu.
Fatór hirak-ne’e, nia esplika, mak rekursu umanu, implementasaun lei no infraestrutura ba estabelesimentu Supremu Tribunál Justisa.
“Tuir ha’u-nia pontu devista, iha obstákulu tolu mak halo to’o agora ita seidauk bele estabelese Supremu Tribunál Justisa. Ida mak rekursu umanu, tuir fali lei no fatin atu harii Supremu Tribunál,” Carmona hateten ba jornalista sira iha hafoin partisipa semináriu loron ida ho tema: “Dezafiu no prespetiva instatalasaun Supremu Tribunál Justisa iha Timor-Leste”, ne’ebé iha Tribunál Judisiál Primeira Instánsia Dili, segunda ne’e.
Nia dehan, ko’alia kona-ba rekursu umanu iha Tribunál, juíz ne’ebé hala’o knaar iha Tribunál ne’e dezde iha tinan 23 Timor-Leste ukun-aan, foin iha juíz na’in-34 no na’in-haat mak daudaun ne’e halo funsaun hanesan juíz embargadora iha Tribunál Rekursu.
“Tanba hanesan iha ha’u-nia deskursu katak durante ha’u-nia mandatu fó prioridade ba rekursu umanu iha Tribunál liuliu hasa’e númeru juíz sira, halo promosaun ba juíz sira tanba durante tinan barak nia naran promosaun ba juíz husi segunda klase ba primeira klase ne’e menus,” nia afirma.
Nia hatutan, husi lei organizaun judisiária ne’e mós fó biban ba Komisaun Rekrutamentu hodi rekruta juíz sira atu bá túr iha Supremu Tribunál Justisa, iha-ne’ebé na’in-ida husi Prezidente Repúblika mak indika no na’in-rua husi Parlamentu, hodi túr iha komisaun hodi halo selesaun ba juíz sira.
Kuandu ko’alia kona-ba aselera Estabelesimentu Supremu Tribunál, tuir Carmona, opsaun fatin ne’e bele uza edifisiu atuál Tribunál Judisiál Primeira Instánsia Dili, prediu tuan Tribunal Distrál Dili ka uza nafatin edifisiu atuál Tribunál Rekursu, ka harii edifisiu foun ba Supremu Tribunál Justisa.
Nia tenik, edifísiu ba Supremu Tribunál Justisa ne’e iha hela faze dezeñu ho andár lima.
“Agora iha hela faze dezeñu ba ida-ne’e. Ita seidauk prevee osan. Kuandu dezeñu hotu mak foin bele prevee osan hira ne’e ita foin ko’alia,” nia esklarese.
Carmona esplika, kuandu Timor-Leste iha ona Supremu Tribunál Justisa entaun autormatikamente tenke altera lei Kódigu Sivíl tanba iha Lei Kódigu Sivíl iha de’it Tribunál Primeira Judisiál Instánsia no Tribunál Segunda Instánsia ka Tribunál rekursu.
Iha fatin hanesan, Koordenadora Grupu Traballu Reforma Setór Justisa, Lúcia Lobato apoia totál Timor-Leste tenke iha ona Supremu Tribunál Justisa nune’e bele julga kazu krime sira.
“Ami sei propoin planu integrasaun futuru nian iha orsamentu Estadu. Dala ida tan, ho aprosimasaun orsamentál atu la’o bá-oin ho infraestrutura esensiál liu hotu,” nia afirma.
Entretantu, Prezidente Komisaun Nasionál Eleisaun (CNE-sigla portugeza), Agostinho da Costa Belo Pereira, hateten Supremu Tribunál Justisa importante tanba bele julga matéria sira eleisaun nian kuandu iha disiputa.
Nia dehan, durante ne’e kazu disiputa eleisaun sempre bá mak iha Tribunál Rekursu, maibé ho ezisténsia Supremu Tribunál bele halo kna’ar hodi verifika jestaun sira ho di’ak nune’e fó desizaun ne’ebé justu liután.
Horta konsidera estabelesimentu STJ urjente
Iha parte seluk, Prezidente Repúblika, José Ramos Horta hateten estabelesimentu Supremu Tribunál Justisa (STJ) ne’e nesesidade urjente ba funsionamentu demokrasia konstitusionál
“Estabelesimentu Supremu Tribunál Justisa ne’e nesesidade urjente. Tan ne’e, labele atraza tan,” Horta dehan iha nia intervensaun bainhira partisipa semináriu ho tema: “Dezafiu no prespetiva instalasaun Supremu Tribunál Justisa iha Timor-Leste”.
Nia dehan, Konstituisaun prevee estabelesimentu Supremu Tribunál ida nu’udar árbitru finál ba disputa legál sira.
“Harii Supremu Tribunál ida sei permite Tribunál Rekursu atu foka ba ninia funsaun prinsipál sira rekursu nian. Enkuantu Supremu Tribunál ida sei fornese interpretasaun finál no vinkulativu sira kona-ba nórma legál sira, hodi ajuda hamenus inserteja legál no asegura aplikasaun justisa ne’ebé uniforme iha nasaun tomak,” Horta esplika.
Nia haktuir, maioria nasaun demokrátiku sira iha Supremu Tribunál ka Tribunál Konstitusionál nu’udár pontu aas liubá sira-nia sistema judisiál sira.
Governu apoia inisiativa estabelese STJ
Entretantu, Vise-Ministru Justisa ba Assuntu Fortalesimentu Instituisionál, Paulo Remédios hateten Governu apoia absolutamente inisiativa Prezidente Repúblika, José Ramos Horta ba estabeleimentu Supremu Tribunál Justisa tanba ne’e tempu ona.
“Ita ukun-aan tinan 23 ona. Tempu to’o ona ita tenke harii Supremu Tribunál Justisa. Supremu Tribunál Justisa la’ós opsaun ida ka povu ida nia hakarak, maibé ne’e Konstituisaun mak hateten,” Paulo Remédios dehan bainhira enserra semináriu loron ida ho tema “Dezafiu no prespetiva instalasaun Supremu Tribunál Justisa iha Timor-Leste”.
Nia dehan, agora daudaun Prezidente Repúblika hamutuk ho Prezidente Tribunál Rekursu halo koordenasaun ba kalendáriu estabelesimentu Supremu Tribunál nian. Tanba ne’e mak husi Governu liuhusi Gabinete Primeiru-Ministru Grupu Traballu Reforma Justisa, Parlamentu Nasionál, Prezidente Repúblika no Tribunál, koordena malu di’ak, artikulasaun di’ak atu bele alkansa objetivu referidu.
Jornalista: Natalino Costa
Editór: Xisto Freitas da Piedade





