iklan

DEFEZA, HEADLINE

Partisipante Ezersísiu Harii Hamutuk konsege konstrui kazerna ida ba Forsa Navál iha Hera

Partisipante Ezersísiu Harii Hamutuk konsege konstrui kazerna ida ba Forsa Navál iha Hera

Enserramentu Ezerisísiu Harii Hamutuk 2025 ne'ebé hala'o iha Sentru Instrusaun Komandante Nicolau Lobato, iha Metinaru, Kuarta (24/09/2025). Imajen TATOLI/Natalino Costa

DILI, 24 Setembru 2025 (TATOLI)–Ezersísiu Harii Hamutuk 2025 ne’ebé hala’o iha Timor-Leste, tinan ne’e konsege konstrui kazerna ida ba Forsa Komponente Navál iha Hera.

Atividade ne’e nu’udar ezersísiu konjunta ne’ebé hala’o kada tinan iha Timor-Leste, ne’ebé partisipa husi Forsa husi nasaun lima hanesan FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Forsa Armada Estadu Unidu Amérika, Austrália, Nova Zelándia no Japaun.

Ezersísiu konjunta ne’e nu’udar ezersísiu ne’ebé halai liu ba serbisu Enjeñaria Militár, hanaran Enjeñaria Kombate, ne’ebé tinan ne’e envolve husi Militár hamutuk 230.

Reprezentante Embaixadór Austrália iha Timor-Leste, Edward Wilson hateten, atividade ne’e ho objetivu atu hasa’e Forsa Defeza hodi nia kapasidade hasoru dezafiu komplexu no rekerimentu modernu.

“Iha ezersísiu Harii Hamutuk tinan ne’e ita fornese kazerna ba soldadu sira iha Komponente Forsa Naval iha Hera, komesa hadi’a serbisu uma kakuluk Kuartél Forsa F-FDTL terrestre no sistema eletrisidade iha Kuartél Baukau,” nia relata iha intervensaun enserramentu ezersísiu Harii Hamutuk iha Sentru Instrusaun Komandante Nicolau Lobato (CICLN, sigla portugés), iha Metinaru, Kuarta ne’e.

Notísia relevante : Ezersísiu CARAT bele hasa’e nível interoperabilidade entre F-FDTL no Mariña Estadu Unidu

Liuhusi ezersísiu tinan ne’e, militár sira konsege halo fatin ba parrajen karreta no motór iha kapela CICLN Metinaru, halo treinamentu konjunta, treinamentu halo kampu futsál iha kampu Metinaru, halo eventu kantina matak iha Dili, ne’ebé fornese atu apoia kulinária ba komunidade no fornese, treinamentu ba komunidade, inklui halo enjiñeira kombate ba porifikasaun ne’ebé hanaran Alas kiik no manutensaun jestaun konstrusaun bote kiik ba Militár Komponente Navál no apoia lojístika balun.

Edward Wilson dehan, ezersísiu ne’ebé realiza durante semana neen ne’e hanesan teste ida, katak buat saida de’it nasaun sira tenke serbisu hamutuk ba objetivu kolletivu ida.

“Harii Hamutuk la’ós de’it kona-ba infraestrutura no treinamentu, maibé atu harii iha istória forte entre Austrália no Timor-Leste. Ida-ne’e reprezenta lideransa Timor -Leste ne’ebé forte,” nia akresenta.

Atividade ne’e la’ós de’it atu halo treinamentu maibé atu hasa’e kapabilidade Militár hodi ajuda sira ba futuru ne’ebé envolve iha ezersísiu ne’e hamutuk garante pás iha rejiaun no Estadu ne’ebé próspeiru no respeitu soberanu.

“Ita hakarak haree ba futuru no responde konjuntamente ba dezafiu seguransa rejionál sira. Iha-ne’e duni iha Timor-Leste mak ita sei aprende no treinu hamutuk, nune’e bele buras liután,” Edward Wilson katak.

Reprezentante Embaixadór Austrália iha Timor-Leste, iha biban ne’e apresia ba vontande Militár husi nasaun lima ne’ebé partisipa iha ezersísiu Harii Hamutuk, ne’ebé la’o di’ak.

“Ha’u fó parabéns ba ita-boot sira hotu, ne’ebé harii iha Ezersísiu Harii Hamutuk 2025. Fulan ida-ne’e inkredível tebes tanba iha konstrusaun no treinamentu hametin relasionentu iha okaziaun sira hotu,” nia hato’o.

Kompromisu harii Forsa Defeza

Iha fatin hanesan, Reprezentante Xefe Estadu Maiór Jenerál Forsa Armada (XEMGFA), Brigadeiru Jenerál José da Costa Soares Trix hateten, ohin marka konkluzaun susesu ba Ezersísiu Harii Hamutuk.

“Ida-ne’e testamentu ida ba ita-nia kompromisu metin atu harii Forsa Defeza ida-ne’ebé kualifikadu, profisionál, no reziliénte ba rai doben Timor-Leste. Durante ezersísiu treinamentu komprensivu, ita-nia pesoál sira hatudu dedikasaun no profisionalizmu esepsionál enkuantu domina abilidade Militár no téknika krusiál sira-ne’ebé sei serve ita-nia nasaun iha tinan hirak tuir mai,” nia dehan.

Nia konsidera, ezersísiu ne’e nu’udar ámbitu husi formasaun ne’ebé reflete ba natureza multidimensionál husi operasaun Militár modernu, ne’ebé ho kompromisu ba área hotu-hotu.

Ezersísiu Harii Hamutuk nu’udar ezersísiu ida ba manutensaun ekipamentu pezadu, ba orizontál no vertikál, tanba enjeñeiru sira bele aproveita hadi’a sira-nia abilidade hodi harii konstrusaun no sustenta infraestrutura ne’ebé forsa sira depende ba.

“Ita-nia Militár sira hadi’a sira-nia profisiénsia iha manutensaun arma kiik no enjeñaria kombate nian, inklui kapasidade,” nia katak.

Ezersísiu harii Hamutuk atu hasa’e Militár nia kapasidade sira ba sinál no operasaun sira iha Postu Komandu nian, ne’ebé hametin abilidade ba komunikasaun efetivu no komandu ne’ebé desizivu.

“Mentoria ba ita-nia Instrutór Treinamentu Fíziku sira garante prontidaun fíziku kontinua ba ita-nia forsa sira, enkuantu formasaun manutensaun ró kiik sira habelar ita-nia kapasidade operasionál marrítima,” nia katak.

Harii Hamutuk ne’e signifika ‘serbisu hamutuk’ – enkoraja espíritu kooperasaun, apoiu mútua, no kompromisu kompartilladu ne’ebé define Forsa Defeza.

“Ezersísiu ida-ne’e la’ós de’it dezenvolve abilidade individuál maibé mós hametin lasu maun-alin ne’ebé halibur ita iha ita-nia serbisu ba Timor-Leste,” nia relasa.

Trix kongratula partisipante sira hotu, ba profisionalizmu, dedikasaun, no entuziazmu durante ezersísiu. Koñesimentu no abilidade ne’ebé hetan iha ne’e sei hasa’e prontidaun operasionál no kontribui ba seguransa no estabilidade nasaun.

“Nu’udar konkluzaun husi atividade ne’e, ita sei lori ba oin espíritu eselénsia, kooperasaun, no aprendizajen kontínuu ne’ebé karakteriza atividade formasaun sira-ne’e hodi serbí ho onra no distinsaun,” Reprezentante XEMGFA otimista.

Ezersísiu Harii Hamutuk nu’udar meiu hametin Militár sira-nia relasaun atu garante seguransa iha rejiaun Indo-Pasífiku.

Vizaun kolletivu iha rejiaun Indo-Pasífiku

Iha sorin seluk, Enkarregadu Negósiu Estadu Unidu Amérika Bruce Begnell konsidera, ezersísiu ne’e nu’udar vizaun kolletivu ida rejiaun Indo-Pasífiku.

“Ba ita-nia parseiru sira husi Austrália, Nova Zelándia, Japaun, ita-boot sira afirma iha ne’e, afirma vizaun kolletivu ida Indo-pasifiku liu duni ba ema hotu. Ita boot sira-nia dedikasaun no respeitu mutua nomós aliserse ba ita-nia futuru ne’ebé ita komoartilla,” nia louva.

Ezersísiu ne’e lá’os oportunidade ba Militár sira atu hadi’a de’it ekipamentu maibé prepara Militár sira nia mentál hodi hasoru dezafiu saida de’it iha futuru.

“Lori Estadu Unidu nia naran, agradese ba ita-boot sira-nia parseria ho ita-boot sira-nia kompromisiu ba Indo Pasífiku ne’ebé seguru no forte liután. Ami hein atu hamutuk filafali ho ita-boot sira iha tinan oin,” nia apresia.

Nune’e mós, Embaixadór Japaun iha Timor-Leste, Tetsuya Kimura konsidera, Ezersísiu Harii Hamutuk ne’e nu’udar momentu importante ida ba Forsa Auto Defeza Japaun, ne’ebé sei la haluha, tanba ne’e nu’udar momentu amizade atu Militár sira bele fahe esperiénsia ba malu.

“Japaun iha kompromisiu ida atu kontinua kooperasaun serbisu hamutuk ida-ne’e,” nia katak.

Enkarregadu Negósiu Nova Zelándia, Chelsea Robert nota, partisipasaun Forsa Armada Nova Zelándia iha ezersísiu tinan ne’e folin ba manutensaun armamentu no soldadura.

“Nova Zelándia valoriza tebes atu partisipa iha ezersísiu multinasionál sira hanesan dalan-ida atu hametin ita-nia kooperasaun ho Timor-Leste nu’udar nasaun uma-na’in ba ezersísiu ida-ne’e no nasaun kolega sira seluk hanesan Estadu Unidu Amérika, Austrália no Japaun,” nia hatutan.

Jornalista     : Natalino Costa

Editora           : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!