Top

Soilesu husu investimentu ba saúde, ponte no dezenvolvimentu agrikultura

Reabilitasaun estrada rurál iha Soilesu. Foto/Xefe Suku Soilesu

BOBONARU 31 Jullu 2026 (TATOLI) – Xefe Suku Soilesu, postu administrativu Maliana, munisípiu Bobonaru, Marito Victor da Costa, husu Governu atu fó atensaun urjente ba infraestrutura bázika iha suku ne’e, tanba komunidade sei enfrenta difikuldade atu asesu bá servisu saúde, transporte, bee no apoiu ba setór agrikultura.

Marito dehan prioridade prinsipál mak konstrusaun postu saúde ida, tanba to’o agora komunidade Soilesu seidauk iha instalasaun saúde permanente.

“To’o agora ami seidauk iha postu saúde no komunidade tenke bá Sentru Saúde Kakanea. Tinan-tinan, inan isin-rua sira presiza lori ho kadeira tula husi Angguna bá Maliana no KakaneA”, nia dehan.

Aleinde saúde, xefe suku ne’e mós sujere ba Governu atu harii estrada no ponte ne’ebé liga aldeia Soilesu ho Obulu, tanba durante tempu udan komunidade hasoru difikuldade boot tanba mota ne’ebé laiha ponte.

“Tinan-tinan ami sempre hili ema iha mota. Balun hili ho kondisaun moris, balun ho kondisaun mate. Bee ne’e kuaze lori ema na’in-sanulu. Uluk estudante na’in-tolu lakon, ami buka durante fulan ida mak hetan, maibé hetan de’it sira-nia ruin”, nia hatete.

Iha setór agrikultura, autoridade lokál ne’e husu Governu atu harii sistema irrigasaun atu komunidade bele halo to’os durante tempu bailoron. Hodi husu mós apoia ekipamentu agrikultura modern, tanba maioria agrikultór sira sei uza nafatin ekipamentu tradisionál hanesan ai-suak no enxada.

“Suku Soilesu iha área agrikultura ektare 20, maibé komunidade laiha kbiit atu halo hotu kedas tanba laiha ekipamentu modernu atu ajuda sira hasa’e produsaun”, katak.

Aleinde ne’e, área Marobo ne’ebé inklui Soilesu iha kapasidade agrikultura aas, ho produsaun lis-mean, ai-manas, tomate, batar, fehuk no ortikultura seluk. Balun bele koileta to’o entre tonelada atus 800 to’o 2.000.

Nia mós rekomenda Governu atu harii merkadu lokál ida hodi fasilita komunidade fa’an sira nia produtu agríkola no hamenus kustu transporte bá merkadu sira seluk. “Maioria moris nu’udar agrikultura. Rendimentu ne’ebé sira hetan sustenta sira-nia moris loroloron depende ba produsaun agríkola no ortikultura. Iha sorin seluk sira mós haki’ak animál”, nia relata.

Iha área juventude, Marito husu konstrui kampu desportu besik sede suku atu fó espasu ba joven sira dezenvolve talentu. “Tinan-tinan ami-nia jovem sira iha vontade atu promove sira-nia talentu liuhusi desportu, maibé kampu la permite atu realiza atividade ho di’ak,” nia hateten.

Soilesu mós iha rekursu naturál no poténsia turizmu hanesan Bee-Mutin Sibi, Bee-Blachu no Bee-Dois, ne’ebé komunidade fiar iha benefísiu ba saúde. Suku ne’e mós iha patrimóniu kulturál no rai ne’ebé potensial ba dezenvolvimentu ekonomia lokál.

Iha área edukasaun, Soilesu iha eskola filiál tolu, sede suku, sede aldeia ida no kapela ida. Iha infraestrutura seluk, komunidade no lideransa sira durante tinan barak serbisu hamutuk loke no reabilita estrada rurál atu hamenus izolamentu entre aldeia sira.

Atualmente, Governu liuhusi Programa Nasional Dezenvolvimentu Suku (PNDS) no Ministériu Obra Públika kontinua implementa projetu reabilitasaun estrada rurál no prosesu instalasaun eletrisidade ba área ne’ebé seidauk asesu.

Komunidade Soilesu fiar katak prosesu desentralizasaun administrativa no adezaun Timor-Leste ba ASEAN sei lori oportunidade foun ba dezenvolvimentu lokal. “Husu Governu kontinua investe iha infraestrutura, modernizasaun agrikultura no formasaun ba komunidade atu aumenta produsaun no kompetitividade iha merkadu livre iha future”, katak.

Notísia relevante:R eabilitasaun estrada rurál iha Soilesu la’o di’ak, obra atinje 35%

Prezidente Autoridade Munisípiu Bobonaru, Paulo Moniz Maia, kosidera asuntu ne’e pertinente, maibé husu atu prepara planu mai husi aldeia, nune’e ba futuru Governu bele tau iha planu prioridade.

“Lori mai suku, diskute iha Asembleia Postu Administrativu, lori bá aprova iha Konsellu Koordenasaun Munisipál para ami diskute, tau prioridade ba orsamentu no submete ba nasionál, hodi ita bele konstrui iha futuru ho fazeadamente. Tanba munisípiu Bobonaru barak mak nesesidade hanesan, barak seidauk rezolve. Povu nia presiza mak ahi-naroman, bee iha uma-kain idaidak no estrada. Ida-ne’e ita sei rezolve bainhira simu ona poder lokál, tanba ita mak tau planu, ita mak deside rasik. Agora, buat hotu sei iha sentrál”, dehan.

Dadus husi administrasaun suku hatudu katak Soilesu iha populasaun hamutuk 1.661, kompostu husi feto 856 no mane 805, ne’ebé distribui ba família 357.

Notísia relevante: Empreza Funan-Buras investe Saburaka 143 ba komunidade Soilesu

Jornalista: Sergio da Cruz

Editora: Maria Auxiliadora

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!