iklan

HEADLINE, MANUFAHI

Fatuberliu asesu ona Sentru KEmON-B hodi hamenus mortalidade inan no bebé

Fatuberliu asesu ona Sentru KEmON-B hodi hamenus mortalidade inan no bebé

Sentru KEmON-B iha Sentru Saúde Komunitária Fatuberliu, Munisípiu Manufahi. Foto: Afonso do Rosário

MANUFAHI, 13 Abríl 2026 (TATOLI) –Ministériu Saúde (MS) hamutuk ho Governu Japaun no Fundu Nasaun Unida ba Populasaun (UNFPA, sigla iha inglés), inaugura ofisialmente, Sentru Kuidadu Emerjénsia Obstétriku no Neonatál-Báziku (KEmON-B) iha Sentru Saúde Komunitária Fatuberliu, Munisípiu Manufahi hodi salva inan no bebé ne’ebé foin moris.

Sentru ne’e inaugura hosi Vise-Ministru ba Fortalesimentu Institusionál Saúde, José Magno, Embaixadór Japaun iha Timor-Leste, Yamamoto Yasushi, Reprezentante UNFPA iha Timor-Leste, Navchaa Suren, ho prezensa reprezentante Prezidente Autoridade Munisípiu Manufahi, Polísia Nasionál, relijiozu, veteranu no komunidade.

Inisiativa ne’e sei fó servisu esensiál hodi salva inan-isin-rua no bebé ne’ebé foin moris, hodi hamenus distánsia ba kuidadu emerjénsia maternidade no hakbesik liutan servisu saúde ba komunidade sira husi suku Bubususu, Kaikassa, Klakuk, Fahinehan no Fatukahi.

Durante nia intervensaun, Navchaa Suren konsidera inaugurasaun Sentru KEmON-B ne’e hanesan atinjimentu importante ida hodi salva-vida ho pontuál no kualidade besik liu ba feto no bebé foin moris hotu-hotu iha Fatuberliu.

Dirijente ne’e sente orgullu hodi halo parseria ho entidade relevante sira hodi hametin sistema saúde no avansa prioridade nasionál ba saúde inan no bebé foin moris.

Governu no parseiru lansa Sentru KEmON-B iha Sentru Saúde Komunitária Fatuberliu, Munisípiu Manufahi. Foto: Afonso do Rosário

Representante UNFPA ne’e agradese mós ba Governu Japaun ba apoiu ne’ebé jenerozu ne’ebé posibilita ona hadia servisu ne’ebé salva moris ba feto sira, bebé sira, família sira no komunidade sira iha Manufahi no munisípiu sira seluk. “Timor-Leste halo ona progresu iha saúde inan no kosok-oan foin moris, maibé dezafiu sei iha nafatin, liuliu iha área rural, iha neʼebé labarik barak sei moris ka partu iha uma lahó atendimentu husi pesoál saúde kualifikadu sira. Tanba ne’e maka hametin asesu ba kuidadu emerjénsia obstétriku no neonatál ho kualidade ne’e esensiál tebes,”nia afirma.

Tuir Navchaa Suren, ho apoiu husi Japaun, UNFPA no MS bele reforsa kuidadu emerjénsia ba inan no bebé foin moris, liuhusi intervensaun xave haat: hadi’a infraestrutura saúde nian ba servisu sira ne’ebé seguru; fornese ekipamentu no materiál esensiál hodi implementa sinál funsaun hitu husi KEmON-B; eleva kapasidade pesoál saúde sira-nian; no envolve komunidade sira hodi promove hahalok buka tulun iha unidade saúde nian hó oportunu katak labele tarde atu ba iha unidade saúde.

“Maizumenus iha feto ho idade reprodutivu hamutuk 1.900 resin iha Fatuberliu. Iha 2024, rejista inan-isin-rua hamutuk 222, inklui kazu komplikasaun materna 25”, nia refere no akresenta katak Sentru KEmON-B ida-ne’e ba oin sei ajuda hamenus atrazu sira iha asesu ba kuidadu sira, hamenus todan ba ospitál referál sira, no, importante liu, sentru ne’e sei tulun prevene mortalidade materna no neonatal katak sei prevene inan no bebé foin moris sira husi mate.

Sentru KEmON-B ida-ne’e maka Sentru daruak ne’ebé lansa iha ámbitu parseria entre Governu Timor-Leste ho Japaun ho apoiu tékniku husi UNFPA. Responsável ne’e promete sei apoia estabelesimentu Sentru KEmON-B iha Sentru Saúde Komunitáriu 18 hodi hametin kuidadu ba inan no bebé foin moris iha territóriu nasionál.

Iha fatin hanesan, Yamamoto Yasushi afirma Japaun nia objetivu ba projetu ida-ne’e klaru: atu garante katak inan sira hotu-hotu iha Timor-Leste bele partu ho seguru, no labarik hotu-hotu iha inísiu moris ne’ebé di’ak. Tuir Yamamoto Yasushi, ida-ne’e krusiál atu kria ambiente ida ba inan sira, labarik sira, no sira nia família sira bele sente seguru durante momentu ida ne’ebé folin-boot no vulnerável liu.

“Lansamentu KEmON-B ida-ne’e la’ós simplesmente abertura ba edifísiu ida, maibé ne’e hanesan loke dalan ba futuru ida ne’ebé seguru liu ba jerasaun sira tuir mai iha Timor-Leste,”, nia esplika.

Atu sentru ida ne’e kontinua sai hanesan simbolu amizade entre Japaun no Timor-Leste iha tinan barak nia laran, diplomata ne’e husu ba MS no Autoridade Munisipál Manufahi atu toma medida nesesáriu hotu ba manutensaun ne’ebé adekuada. Ida-ne’e inklui atribuisaun orsamentu no pesoál ne’ebé sufisiente, atu utiliza instalasaun ida-ne’e ho efikaz. “Ita-boot sira nia apoiu kontínuo maka importante tebes ba susesu inisiativa ida-ne’e nian ba iha tempu naruk”, nia sujere.

Yamamoto Yasushi promete Japaun sei kontinua hamriik hanesan parseiru forte ida iha jornada Timor-Leste nian ba dezenvolvimentu saudável, partikularmente iha reforsu sistema kuidadu saúde nian. “Ami hein sentru ida-ne’e lori saúde no moris-di’ak ne’ebé di’ak liu ba ema hotu iha Faturberliu,” nia akresenta

Nune’e mós, José Magno konsidera katak KEmON-B mak sentru ida ne’ebé sei fó atendimentu saúde ba inan no bebé bainhira iha komplikasaun durante isin-rua, partu, ka periodu pós-natál, servisu salvavida bele disponivel láho atrazu. Alénde ne’e sei fó kuidadu di’ak liu ba bebé foin moris iha oras no loron kritiku sira dahuluk bainhira halo intervensaun iha tempu ho loloos mak sei bele prevene mate no bele evita defisiénsia iha tempu naruk.

“Inaugurasaun loron ohin mak kompromisu boot Governu nian atu proteje moris ho dignidade feto sira no bebé sira, nomós atu garante katak família sira no komunidade sira iha Fatuberliu bele hetan kuidadu ho kualidade, iha tempu ne’ebé loloos no ho dignidade besik liu iha sira nia uma,” nia afirma.

Governante ne’e konsidera Sentru ida-ne’e sei hametin esforsu nasionál atu hamenus mortalidade inan nian no bebé, liuhosi melloria “asesu – servisu besik liu, hamenus atrasu perigózu sira; kualidade – profisionál treinadu, protokolu padraun, no ekipamentu esensiál; kontinuidade kuidadu – ligasaun referénsia ne’ebé di’ak liu ba servisu nivel aas bainhira presiza”.

José Magno lori Governu nian naran agradese ba Japaun tanba sira nia apoiu hodi hametin sistema saúde Timor-Leste no mós agradese ba UNFPA ne’ebé lori experiénsia globál ne’ebé ajuda transforma investimentu ba rezultadu prátiku ne’ebé salva moris.

“Bainhira ita inaugura sentru ida ne’e, ita mós reafirma ita nia responsabilidade atu garante katak sentru ida-ne’e funsiona tuir padraun, iha ekipamentu no ai-moruk ka konsumível médiku no integra iha servisu nasionál saúde”, nia dehan.

Sentru KEmON-B Fatuberliu sei atende husi médiku nain-ida no parteira nain-ida, tanba konklui ona formasaun intensivu durante loron 26 iha Hospitál Nasionál Guido Valadares kona-ba atendimentu obstetrísia no neonatal, no mós hetan ona sertifikadu aptidaun husi Institutu Nasionál Saúde Públika Timor-Leste, hodi fó atendimentu ba komplikasaun saúde ne’ebé inan-isin rua no bebé foin moris sira enfrenta.

Servisu prinsipál sira ne’e sentru sei fornese mak hanesan, fó atendimento hodi hasai bebé bainhira mate iha inan nia kabun-laran; uza ekipamentu (vacum) hodi hasai bebé, bainhira inan isin-rua laiha forsa atu partu; atendimentu ba bebé foin moris bainhira plasenta la sai; sei fornese ai-moruk reduz moras ba inan isin-rua ne’ebé atu partu bainhira laiha kontrasaun no mós sei fó ai-moruk hapara raan-fakar ba inan isin-rua.

Maibé iha sentru ne’e servisu ne´ebé pesoál saúde labele halo mak: sirurjia (sezariana) no transfusaun ran, tanba tuir padraun saúde só bele halo de’it iha ospitál referénsia ka iha ospitál nasionál.

Rekorda katak iha 2021, UNFPA harii ona sentru haat hanesan padraun ida hodi duplika ba munisípiu sira seluk. Lansamentu dahuluk halo iha Same Manufahi, Ataúru, inkui munisípiu Likisá no Vikeke.

Iha tinan ida tuir mai Agénsia Nasoens Unidas ne’e, liuhusi apoiu Governu Austrália, harii tan sentru rua iha Glenu (Ermera) no iha Pásabe (Oekusi). Atualmente iha ona Sentru KEmON-B ualu (8) mak funsiona hodi halo atendimentu ba inan isin-rua no bebé foin moris.

Iha 2024 Governu Japaun, liu husi nia Embaixada iha Timor-Leste, asina akordu ho UNFPA hodi disponibiliza osan ho valor millaun $ 7,5 hodi harii tan sentru KemON-B 20 iha territóriu nasionál hodi kompleta planu MS nian hodi harii tan sentru ne’e hamutuk 36 iha territóriu nasionál to’o 2030.

 Notísia relevante: Governu lansa Sentru KEmON-B iha Turiskai

Jornalista: Afonso do Rosário

Editora: Isaura Lemos de Deus

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!