Komponente Navál husi nasaun lima hala’o Ezersísiu Militár Konjunta

DILI 13 Agostu 2026 (TATOLI)—Militár komponente Navál husi nasaun lima hanesan Timor-Leste, Estadus Unidus Amérika (EUA), Nova Zelándia, Kanadá no Alemaña halo Ezersísiu Militár hanaran Parseiru Pasífika (Pasific Partnership), durante semana rua nia laran, hahú loron 13-26 Agostu.
Xefe Estudu Maiór Jenerál Forsa Armada (XEMGFA), Tenente Jenerál Domingos Raul ‘Falur Rate Laek’, hateten, ezersísiu ne’e hala’o dala-ualu ona iha Timor-Leste, ne’ebé mai ho objetivu atu militár sira bele partilla esperiénsia ba malu hodi hasae koñesimentu oinsá hamutuk hodi responde ba dezastre umanitária hamutuk garante seguransa rejionál.
“Ho onra boot, ha’u dirije ba ita-boot sira iha serimónia abertura ida-ne’e, ba Parseria Pasífiku 2026 iha Timor-Leste. Parseria Pasífiku konstitui misaun asisténsia umanitária no preparasaun ba dezastre multinasionál anuál ne’ebé boot liu hala’o iha rejiaun Indo-Pasífiku. Tinan-tinan, misaun ida-ne’e halibur nasaun uma-na’in no parseiru sira iha esforsu koletivu atu hametin interoperabilidade rejionál no kapasidade sira resposta ba dezastre, enkuantu kontribui simultaneamente ba seguransa no estabilidade rejiaun nian no ba konsolidasaun amizade entre ita-nia povu,” Jenerál Falur hateten iha nia diskursu abertura serimónia Ezersísiu Militár Parseiru Pasífika 2026 ne’ebé hala’o iha Kampu Demokrasia, Bairru Formoza, Kinta ne’e.
Notísia relevante : Ezersísiu konjunta ramata, Coliati espera bele kontinua iha futuru
Ezersísiu ida-ne’e nu’udar serbisu hamutuk hodi fahe koñesimentu no aplika lisaun sira ne’ebé apreende ona, ho koviksaun hamutuk atu garante resposta efetivu ba futuru.
“Iha Timor-Leste, misaun ne’e tradús ba projetu enjeñaria no asaun sívika, asisténsia umanitária no ezersísiu resposta ba dezastre, inisiativa preparasaun médiku, nomós atividade komunitária no atuasaun muzikál sai hanesan ezemplu,” nia akresenta.
Falur hateten, Timor-Leste, ho vokasaun no istória, uma ba dame, uma ba unidade, uma ba rekonsiliasaun, no uma amizade nian.
“Ho espíritu ida-ne’e mak ita kontinua harii parseria sira ne’ebé iha kapasidade atu identifika no hatán ba dezafiu sira ne’ebé ita-nia rejiaun hasoru, entre sira-ne’e destaka mudansa klimátika, tufaun no fenómenu estremu sira seluk, nune’e mós dinámika estratéjika sira ne’ebé nia hahalok importante atu akompaña ho atensaun no prudénsia,” nia subliña.
Nia konsidera, kooperasaun ne’ebé selebra n la’ós sukat de’it husi projetu sira ne’ebé ramata ona ka ezersísiu sira ne’ebé hala’o ona, maibé liuliu husi konfiansa ne’ebé harii entre Forsa Armada no entre povu.
“Konfiansa ida-ne’e permite ita atu haree ba futuru ho seredade no determinasaun. Tanba ne’e, ha’u aproveita oportunidade ida-ne’e atu espresa ha’u-nia apresiasaun kle’an ba Estadus Unidus Amérika no nasaun parseiru sira hotu ba kompromisu no amizade ne’ebé hatudu durante dékada rua kooperasaun nian,” Jenerál Falur tenik.
Ezersísiu militár ne’e ho esperansa bele marka ho dignidade no inísiu ba kapítulu seluk iha parseria ne’e.
Ezersísiu hasa’e kompreensaun mútua no hametin reziliénsia
Iha fatin hanesan, Enkarregadu Negósiu EUA, Bruce Begnell, hateten, iha Timor-Leste, pesoál sira Parseria Pasífika nian sei serbisu hamutuk ho FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), hanesan espesialista timoroan sira no organizasaun la’ós lukrativu sira hodi troka koñesimentu, hasa’e kompreensaun mútua, no hametin reziliénsia no kapasidade ne’ebé fahe ba malu hodi responde ba dezastre sira.
“Parseria Pasífika reflete Amérika nia kompromisu ba Timor-Leste no timoroan iha tempu naruk,” nia katak.
Tinan ida-ne’e, ministériu oioin iha Governu Timor-Leste konsege eleva serbisu médiku profisionál no hametin kapasidade jestaun dezastre.
“Ami sente onradu halo parseria ho omólogu timoroan sira iha Governu laran, setór privadu, no sosiedade sivíl hodi avansa Governu nia prioridade prinsipál sira. Hamutuk, ita hametin Timor-Leste nia kapasidade atu fó resposta ba dezastre, fornese serbisu esensiál sira, no hadi’a kualidade moris ba komunidade iha nasaun ne’e. Misaun ida-ne’e hatudu katak ami-nia parseria ne’ebé la’o daudaun ho Timor-Leste harii atu metin ba tempu naruk,” nia subliña.
Hametin interoperabilidade rejionál no hasa’e kapasidade
Iha fatin hanesan, Komandante Logictic Western Pasific, Kontra-Almirante Aaron Jesse Lamon Taylor, hateten, Misaun Parseria Pasífika 2026 ne’ebé lidera husi Komponente Navál EUA filafali mai Dili iha loron 13-26 Agostu hodi marka misaun ne’e, ba vizita dala-ualu mai iha nasaun ne’e. Misaun tinan ida-ne’e halibur membru militár sira husi nasaun lima hodi hametin interoperabilidade rejionál, hasa’e kapasidade preparasaun hasoru dezastre, no aprofunda parseria sira iha Indo-Pasífiku laran tomak, ne’ebé destaka Timor-Leste nia adezaun foin lalais iha Outubru 2025 nu’udar membru foun liu husi Asosiasaun Nasaun Sudeste Aziátiku (ASEAN).
“Parseria Pasífika hatudu saida maka nasaun sira bele realiza bainhira ita investe ba relasaun sira molok dezastre akontese,” Kontra-Almirante Taylor, dehan.
“Ami-nia retornu mai Timor-Leste ba edisaun dala-ualu ne’e reflete amizade liu dékada rua harii bazeia ba respeitu malu no fahe esperiénsias. Kada interkámbiu durante misaun nia parajen fó oportunidade atu aprende ba malu, hametin ita-nia prontidaun koletiva, no harii konfiansa ne’ebé presiza atu responde hamutuk bainhira ita-nia nasaun sira presiza tebes ita,” nia hato’o.
Iha Ezersísiu Parseiru Pasífiku liuhusi Forsa Navál EUA nia Navál Seabees, husi Naval Mobile Construction Battalion Five no Amphibious Construction Battalion One, sei serbisu hamutuk ho badaen timoroan sira hodi harii edifísiu eskola foun ho sala rua iha Eskola Primária Ensinu Baziku Filial (EBF) Mota-Ulun, hamutuk ho renovasaun ba sala-de-aula no hadi’a instalasaun sira iha EBF ne’e. Profisionál médiku sira sei hala’o troka koñesimentu iha optometria, odontologia, no reabilitasaun.
Espesialista sira jestaun dezastre nian sei lidera avaliasaun armajen loron barak nian, ezersísiu simulasaun nian, no eventu rua husi Autoridade Protesaun Sivíl nian. Banda Pacific Partnership mós sei hala’o atuasaun iha Universidade da Paz (UNPAZ), Timor Plaza Night Market, no eskola lokál sira.
Liuhusi Ezersísiu Parseiru Pasífiku nu’udar kolaborasaun ho omólogu lokál sira, Parseria Pasífika harii kapasidade ba tempu naruk, reziliénsia, no preparasaun hasoru dezastre dura liután maski misaun ne’e halo hotu ona.
EUA nia resposta ba tsunami iha Oseanu Índiku iha tinan 2004, Parseria Pasífika sai hanesan misaun asisténsia umanitária multinasionál no preparasaun hasoru dezastre halo tinan-tinan ne’ebé boot liu husi Mariña EUA.
Iha Indo-Pasífiku foku ba kooperasaun médiku, enjeñaria, jestaun ba dezastre, no divulgasaun ba komunidade.
Jornalista : Natalino Costa
Editora : Julia Chatarina

