iklan

BOBONARU, HEADLINE

Agrikultór Memo husu Governu valida dadus antes fahe bee iha mota Malibaka

Agrikultór Memo husu Governu valida dadus antes fahe bee iha mota Malibaka

Intek Primariu kanál Irrigasaun Maliana II antigu, ne'ebé lokaliza iha mota Malibaka, suku Tapo-Memo, baliza ho Builalu, Kabupaten Atambua, Provinsia Nusa Tentara Timur, Repúblika Indonézia, tersa (18 Marsu 2025). Imajen Tatoli/Sergio da Cruz.

MALIANA, 26 Maiu 2026 (TATOLI) – Komunidade iha suku Tapo-Memo, munisípiu Bobonaru, husu ba Governu atu halo validasaun rigoriza ba dadus área natar ne’ebé sei simu bee husi mota Malibaka antes implementa polítika fahe bee entre Timor-Leste no nasaun viziña, Indonézia.

Komunidade Tapo-Memo, Fernando Raul, hateten katak iha deskonfiansa kona-ba dadus área natar ne’ebé aprezenta husi autoridade Kabupaten Belu, Indonézia, tanba númeru ne’ebé temi konsidera la akuradu.

“Bainhira lansamentu projetu ne’e, sira-nia área natar la to’o ektare 500, maibé de repente Bupati Belu hateten liu ektare 1.000, signifika sira koko fahe bee ne’e hanesan. Se bee ne’e fahe hanesan, ida-ne’e bele sai problema boot ba agrikultór Memo”, Fernando Raul hateten iha Maliana foin lalais ne’e.

Antigu xefe aldeia Tunubibi ne’e husu ba Governu atu halo validasaun rigoroza ba dadus ne’e hodi garante distribuisaun bee ne’ebé justu no la prejudika agrikultór timoroan sira.

Fernando mós preokupa tanba kanál irrigasaun ne’ebé agora konstrui, tuir informasaun ne’ebé komunidade simu, sei kobre de’it kilómetru tolu no la to’o área Tunubibi. “Se nia to’o de’it iha ne’e mak ita ezije dehan katak Tunubibi hasa’e produsaun ne’e, ha’u hanoin ita imajina took saida mak atu akontese”, nia realsa.

Natar-na’in Domingos de Barreto afirma katak komunidade prontu atu fahe bee ho Indonézia, maibé Governu tenke asegura uluk katak dadus área natar ne’ebé sei hetan bee ne’e loos.

“Governu presiza ba haree sira-nia natar ne’e to’o duni ektare 1000 ida ka la’e? Se la to’o ita fahe bee hanesan estraga de’it”, nia sujere.

Diretór-Jerál Ministériu Agrikultura, Pekuária, Peska no Floresta, Martinho Laurentino Soares, solisita ba komunidade nasaun rua atu prioriza ambiente pás no kooperasaun iha utilizasaun bee Malibaka.

Nia dehan bee mak rekursu naturál ne’ebé presiza uza hamutuk ho entendimentu di’ak, la’ós sai motivu konflitu entre komunidade fronteira sira.

Nia mós subliña katak fronteira entre Timor-Leste no Indonézia durante ne’e konsidera hanesan fronteira ida ne’ebé iha ambiente pás no seguru liu iha rejiaun ne’e, no kondisaun ne’e presiza kontinua hametin liuhusi diálogu entre komunidade nasaun rua.

Kanál irrigasaun Maliana II nia projetu daudaun la’o hela, enkuantu kanál ki’ik sira projetu sei la kobre to’o área Tunibibi, tanba orsamentu alokadu ba MAPPF la sufisiente.

Governu konstrui irrigasaun ne’e ho intensaun atu fornese bee ba natar ho sufisiente, neʼebé sei kobre ba área hamutuk ektare 1.100-resin, inklui área potensiál parte nasaun viziña Indonézia.

Projetu reabilitasaun irrigasaun ne’e importante tebes, tanba bainhira irrigasaun funsiona mak natar kuaze ektare 700 neʼebé durante ne’e abandonadu ne’e bele funsiona hikas hodi prodús hare no produtu agríkola hanesan batar, modo, inklui kriasaun ikan no animál seluk tan.

Projetu irrigasaun Maliana II espera bele hasa’e produtividade agríkola iha área fronteira, liuliu durante tempu bailoro, ho objetivu mak apoia seguransa ai-han no ekonomia komunidade lokál sira.

Projetu empreza ne’e ezekuta husi empreza internasionál PT. Minarta, ho kustu millaun $9-resin no durasaun kontratu fulan 30.

Notísia relevante: Agrikultór preokupa ho projetu irrigasaun Maliana II la inklui kanál sekundáriu

Jornalista: Sergio da Cruz

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!