iklan

EDUKASAUN

UNTL-MAP Estabelese Sentru Peskiza

UNTL-MAP Estabelese Sentru Peskiza

Fatin peskiza ba sistema intensifikasaun ai-horis alternativa iha baze natar.

DILI, (TATOLI) – Fakuldade Agrikultura, Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL), koopera ho Ministériu Agrikultura no Peska (MAP) ne’ebé hetan apoiu husi Agricultural Innovation for Communities (AI-Com AI), estabele ona fatin ba peskizadór no estudante bainhira hala’o sira-nia peskiza no prátika iha kampu hodi introdús sistema edukasaun ba suku.

Egido Correia, abitante postu administrativu Vemasi, munisípiu Baukau mak oferese rai ektár ida resin hodi dezenvolve fatin peskiza ba sistema intensifikasaun ai-horis alternativu iha baze natar nian.

Proreitór Asuntu Planu no Finansa UNTL, José Honorio, hatete hahú husi UNTL, Al-Com, MAP servisu hamutuk no loron ida bele rezolve problema balun iha parte agrikultura nian.

“Ha’u hanoin peskiza ida ne’e importante tebes tanba komunidade sira kontribui, ho durasaun tinan rua hamutuk ho MAP, AI-Com, tanba UNTL universidade públiku presiza nakloke án, koopersaun di’ak ho entidade hotu atu kontribui pozitivu ba dezenvolvimentu”, Pró-reitór dehan iha Vemasi, sesta, (15/12).

Tuir informasaun hosi UNTL ne’ebé Tatoli sita, serimónia entrega rai ne’e, Egido Coreia, espera katak estudante no dosente-peskizadór hamutuk ho sira hodi ajuda sistema modernu ne’ebé bele adapta ba hare no legume sira ho kondisaun rai no klima iha fatin refere.

Koordenadór peskiza, Acácio da Costa Guterres, afirma katak iha époka tolu maka sei implementa husi peskizadór sira iha sentru peskiza ne’e.

“Parte dahuluk halo adaptasaun ba ai-horis hotu ne’ebé bele kondisiona ho rai ne’e, époka tuir mai maka fulan ne’e tama ona iha preparasaun rai ba natar entaun universidade orienta universitáriu sira peskiza hahú husi prátika agrikultura di’ak ne’ebé aprovadu ona hodi hasa’e produsaun hare”, akresenta.

Aleinde ne’e sei uza mós rekursu jenétika ne’ebé hanaran bio-gás ne’ebé transforma husi hare kulit sai adubu naturál, no ikus maka halo kombinasaun ba métodu rotasaun ne’ebé klaru hare-hare ka hare-legumes.

Área ne’e maski ho ektare ida resin de’it, maibé peskizadór sira tenta kuda fore-mungu, fore-tali, koto, fore-keli, ai-manas, tomate, no batar iha ne’ebé responsabiliza husi estudante nain 15, feto na-in haat mane sanulu-resin-ida, no orienta husi dosente sira.

Vise-Ministru Agrikultura no Peska, Deolindo da Silva, afirma sentru peskiza ba peskizadór sira ne’e atubele identifika komodity oioin ne’ebé rezistente ba rai ne’e hodi rekomenda ba ministériu ka asosiasaun ne’ebé kredível hodi sai tipu komersiál ida.

“Ministériu Agrikultura durante ne’e iha kooperasaun di’ak ho UNTL, maibé dadaun ne’e buka atu ratifika lai, servisu mós ho Agricultural Innovation for Communities (AI-Com), Toos ba Moris Di’ak (Tomak), ne’e maka dezenvolve hela estratéjia ne’ebé ita sente di’ak no bele hasa’e produsaun no produtividade ai-horis nian”, akresenta.

Rogério Soares, peskizadór iha sentru ne’e haktuir agrikultór sira iha lokál nia produsaun hare menus, tanba ne’e sira tenta ho kultivasaun ai-horis hirak seluk hodi ajuda hasa’e fali rai nia bokur no halo adaptasaun, bainhira kolleta ona hare nafatin uza rai ne’e.

“Iha adaptasaun ne’e, ami kuda fore-mungu, fore-tali, koto, fore-keli, ai-manas, tomate, no batar atu hasa’e nutriente rai nian ho uzu mós adubu ne’ebé prodús bio-gás ne’ebé foti husi hare kulit ne’ebé la uza ona, ami sunu tiha maka uza hodi fó produsaun di’ak”, tenik Ragério.

Programa ne’e, UNTL (Fakuldade Agrikultura) servisu hamutuk ho Ministériu Agrikultura no Peska ne’ebé apoiu husi AI-Com ne’ebé ho durasaun tinan rua atu ajuda mós komunidade iha lokál bele uza irrigasaun ne’ebé iha ona no potensialidade rai nian.

(*/Maria Auxiliadora)

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!