DILI, 19 agostu 2019 (TATOLI) – Prezidente Parlamentu Nasionál (PPN), Arão Noé de Jesus da Costa Amaral, informa Parlamentu Nasionál (PN) simu ona notifikasaun hosi Tribunál Rekursu (TR) iha loron sesta (15/8), kona-ba alterasaun Lei Fundu Petrolífera no Lei Atividade Petrolíferu.
“Parlamentu Nasionál simu ona notifikasaun hosi Tribunál Rekursu ba lei rua. Tuir ami nia haree, laiha violasaun ida. Agora, kabe ba Tribunál Rekursu mak sei desidi”, nia tenik iha PN, segunda ne’e.
Lee mós: Tribunál Rekursu Sei Estuda Pedidu Fiskalizasaun Preventiva Husi PR
Nia hatutan: “Tuir Parlamentu nia análize durante loron rua (sábadu no domingu), haree ba rekursu, Prezidente Repúblika (PR) nia argumentu sira ne’e barak liu argumentu polítiku la’ós jurídiku’’.
Tuir Arão Noé, PR kestiona nafatin alterasaun Lei Atividade Petrolífera, tanba lei ne’e altera ona dala rua.
Nune’e mós, nia dehan, Xefe Estadu kestiona buat barak liga artigu 139 iha konstituisaun ne’ebé hateten katak PN viola artigu refere.
PPN tenik, tuir reprezentante povu sira haree katak asuntu ne’e hanesan interese nasionál, tanba ne’e iha semana nia rohan kontinua serbisu nune’e bele fó resposta ba TR.
“Ohin dadersan ami halo revizaun. Ami mós hein katak, órgaun sira seluk hanesan Prokuradór Jerál Repúblika ne’ebé mak hetan mós notifikasaun, bele kumpri loron ne’ebé señor Prezidente Repúblika haruka mai Tribunál Rekursu loron 20’’, nia katak.
Nia esplika, bainhira konta hosi 15 jullu to’o 30 agostu, atu kumpri loron 20 ne’e monu iha 5 setembru, ne’ebé liu tiha loron determinadu, tanba ne’e PN aselera serbisu hodi bele fó tempu sufisiente ba desizaun TR, nune’e ohin PN sei fó resposta.
Arão Noé subliña, iha resposta ne’e PN sei klarifika de’it tanbasá maka aprova lei sira ne’e, ninia objetivu, no iha violasaun konstitusionalidade ka lae.
Nia salienta, loloos TR fó prazu loron lima, maibé PN haree katak lei ne’e importante tebes liga ba troka nota entre Governu Timor-Leste ho Austrália, entaun tenke aselera prosesu, tanba ne’e direitu fundamentál povu Timor-Leste nian kona-ba delimitasaun fronteira marítima.
“Kona-ba riku-soin sira ne’ebé iha hafoin ratifikasaun tratadu iha iha vigór, direitu sira ne’e hotu Timor-Leste tenke foti, tanba ne’e importante tebes lejizlasaun sira ne’e’’, nia katak.
Tuir Konstituisaun RTDTL artigu 139 (Rekursu naturál sira), alínea dahuluk, hateten rekursu rai leten no rai okos, bee territoriál, plataforma kontinentál no zona ekonómiku eskluzivu, ne’ebé importante ba ekonomia, Estadu nia propriedade tenke utiliza iha forma loloos no hanesan de’it ba ema hotu-hotu, tuir interese nasionál.
Alínea daruak hosi artigu ne’e dehan, kondisaun atu aproveita rekursu naturál sira ne’ebé ko’alia iha númeru uluk tenke sai nu’udar rezerva finanseira obrigatóriu tuir lei.
Ikus liu, aproveitamentu rekursu naturál sira tenke haree didi’ak ba ekilíbriu ekolójiku no sees hosi destruisaun ba ekosistema sira.
Jornalista: Evaristo Soares Martins
Editór: Xisto Freitas