iklan

EKONOMIA, HEADLINE

Área kultiva hare tinan ne’e atinje ektare 37.500

Área kultiva hare tinan ne’e atinje ektare 37.500

Hare iha Atabae. Imajen TATOLI/António Gonçalves

DILI, 21 setembru 2021 (TATOLI)—Ministériu Agrikultura Peska (MAP) rejista tinan ne’e, durante fulan-neen nia laran, rejista área kultiva hare ektare 37.500 no iha posibilidade bele sa’e.

“Dadus ami-nia iha tinan ne’e atinje ona ektare 37.500 área kultiva no produsaun hare tonelada 100 resin, ne’ebé karik konverte ba foos bele to’o tonelada 65. Ida-ne’e ita konta ba fulan-sia de’it, maibé MAP iha expetasaun katak produsaun sei sa’e tan iha fulan-haat ikus ne’e,” Diretora Jerál MAP, Odete do Ceu Guterres, informa ba Agência TATOLI, iha Hotel Timor, tersa ne’e.

Maski nune’e, dezastre naturál foin lalais konsege estraga área kultiva pur volta ektare 8.225, kompostu hosi ektare 800 iha Lakló, munisípiu Manatuto no ektare 120 iha Cailaco, munisípiu Bobonaro.

“Maibé ministériu sente satizfeitu, tanba maski ho difikuldade oin-oin maibé iha aumentu área kultiva ne’ebé liu ami-nia alvu,” nia akresenta.

Ba kestaun ne’e, MAP sei halo esforsu másimu, atu intensiva área kultiva no halo extensaun ba área seluk tan.

Aleinde ne’e, MAP sei kolabora ho parte Sentru Lojíztika Nasionál (CLN, sigla portugés) hodi rai produsaun foos iha armazen boot iha Natarbora, iha munisípiu Manatuto no Baucau.

“Armazen ne’e  kompleta ho fasilidade adekuadu no kompletu hosi dulas hare to’o falun,” nia hatutan.

MAP mós kontinua fó pestisida, fini no adubu ba agrikultór sira, nune’e bele iha motivasaun hodi hasa’e produsaun agríkola.

Jornalista : Natalino Costa

Editora      : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!