DILI, 03 setembru 2024 (TATOLI) – Prezidente Repúblika, José Ramos Horta, kondekora ofisiál Polísia Nasaun Unida (UNPOL) na’in-15 husi Austrália no Reinu Unidu ho Medalla Solidariedade Timor-Leste ne’ebé prestijiozu no sertifikadu rekoñesimentu.
Ofisiál Polísia ONU hirak ne’e hetan valorizasaun husi Xefe Estadu tanba durante ne’e servi Misaun Nasaun Unida iha Timor Lorosa’e (UNAMET) ba Konsulta Populár ne’ebé akontese iha 30 Agostu 1999.

“Prémiu ida-ne’e fó onra ba dedikasaun no servisu krusiál husi ofisiál sira UNPOL nian durante períodu referendu istóriku iha 30 Agostu 1999. Sira-nia esforsu sai instrumentál hodi promove pás no seguransa durante tempu importante ida iha Timor-Leste nia viajen ba independénsia no demokrásia,” tenik PR Horta iha nota ne’ebé Agência TATOLI asesu, husi media Palásiu Prezidensiál, tersa ne’e.
Prezidente Horta dehan tan, “medalla Solidariedade Timor-Leste nian simboliza ita-nia agradesimentu ne’ebé kle’an ba sira ne’ebé, husi fatin oioin iha mundu, hala’o papél ativu no krusiál iha dezenvolvimentu ita-nia demokrásia. Ofisiál aten-barani sira-ne’e hamutuk ho ita durante períodu ida ne’ebé dezafiante liu iha ita-nia istória. Sira nia dedikasaun no servisu iha períodu antes no hafoin referendu istóriku merese hatudu no rekoñese ba sira nia kontribuisaun ba pás no seguransa.”
Ofisiál UNPOL na’in hitu husi na’in sanulu-resin-lima, mai husi Austrália agora daudaun iha Timor-Leste simu prémiu diretamente husi Prezidente Ramos Horta, iha serimónia ne’ebé hala’o iha Palásiu Prezidensiál Nicolao Lobato.
Ofisiál UNPOL na’in hitu husi Australia ne’ebé simu kondekorasaun mak hanesan: David Savage,Shaun Bennets, Greg Corin, Martin Hess,Brendon Withers, Sandra Hoffshchildt no Philip Caine
Entretantu na’in Ualu seluk seidauk atribui medalla tanba daudaun sei iha estranjeiru.
Rekoñesimentu ida ne’e subliña Timor-Leste nia kompromisu hodi fó onra ba sira ne’ebé kontribui ba nia independénsia no dezenvolvimentu demokrátiku.
Medalla Solidariedade Timor-Leste nian sai nu’udar símbolu duradouru ba apoiu komunidade internasionál nian durante nasaun nia luta ba autodeterminasaun.
Jornalista: Hortencio Sanchez
Editór: Florencio Miranda Ximenes




