iklan

EDUKASAUN, HEADLINE

Estudante finalista sujere ME estabelese Ensinu Sekundáriu espesiál ba ema ho defisiénsia

Estudante finalista sujere ME estabelese Ensinu Sekundáriu espesiál ba ema ho defisiénsia

Estudante Eskola Bázika Sentrál Farol partisipa ezame nasionál, segunda (14/10/2024). Imajen Tatoli/Francisco Sony

DILI, 14 outubru 2024 (TATOLI)Estudante finalista Ema ho Difisiénsia (EhD) sujere ba Ministériu Edukasaun (ME) atu estabelese Eskola Ensinu Sekundáriu própriu ida ba sira, nune’e sira bele kontinua sira-nia estudu sein hetan diskriminasaun.

Estudante finalista EhD, Fernando dos Santos, hateten, razaun iha Ensinu Sekundáriu tanba bainhira sira-nia maluk ramata iha Ensinu Báziku ba kontinua iha Ensinu Sekundáriu maibé dalabarak hetan diskriminasaun.

“Sente kontente tanba bele asesu ba edukasaun hanesan ho ema baibain no tuir ona ezame nasionál ba loron ohin nian. Bainhira ezame ramata ami sei la kontinua ba Ensinu Sekundáriu tanba eskola espesiál ba ami ema ho defisiénsia ne’e laiha. Nune’e rekomenda ba Governu liuhusi Ministériu Edukasaun atubele estabelese Eskola Ensinu Sekundáriu ida mai ami, tanba dalabarak ami-nia kolega sira kontinua iha Ensinu Sekundáriu Públiku ne’e sempre hetan diskriminasaun,” Fernando dos Santos, hateten, hafoin partisipa ezame nasionál, iha salaun EhD Asosiasaun Defisiénsia Timor-Leste (ADTL), Quintal-boot, segunda ne’e.

Notísia relevante : ME husu estudante atu kompetente iha disiplina hodi sujeita ba ezame nasionál

Nia dehan, iha ezame nasionál ne’e buat hotu la’o di’ak, tanba sira uza letra brille mak hatan ba perguntas ne’ebé vijilante sira lee.

“Matéria la difísil tanba ha’u nu’udar estudante ha’u iha obrigasaun atu estuda no apreende saida mak profesór sira fó durante ne’e. Matéria ezame nasionál ba loron ohin ne’e dalen tetum ho matemátika,” nia akresenta.

Koordenadór Gabinete Unidade Kurríkulu Nasionál iha ME, João Maupelu, hateten, estudante finalista ne’ebé tuir ezame nasionál hamutuk 58.271.

“Ensinu Báziku hamutuk 29.252 kompostu husi mane 14.552 no feto 14.700. Ensinu Sekundáriu Jerál hamutuk 24.894 fahe siénsia no teknolojia iha 13.020 no siénsia sosiál umanidade iha 11.854. Ensinu Tékniku Vokasionál hamutuk 4.125,kompostu husi eskola Téknika 1.878, eskola ekonomia no komérsiu 986, eskola otelária no turizmu 416, eskola agrikula no peskas 845. Ensinu Rekorente hamutuk 364 kompostu husi mane 267 no feto 97,” nia informa.

Jornalista     : Osória Marques

Editora          : Julia Chatarina

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!