LIBSOA, 17 outubru 2024 (TATOLI) – Governu liuhusi Ministériu Ensinu Superiór, Siénsia no Kultura (MESSK) kontinua reforsa koperasaun ho Ministériu Edukasaun Portugál iha área rejime espesiál.
Rejime asesu no entrada espesiál sira iha edukasaun ensinu superiór sira dirije ba estudante sira ne’ebé maka prienxe kondisaun sira kualifikasaun no pesoál espesífiku, ne’ebé identifika iha rejime idak-idak, sai hanesan forma ida asesu nian ba autónomu, diferente hosi kompetisaun nasionál (kandidatura ba ensinu superiór públiku), kompetisaun institusionál sira (aplikasaun ba ensinu superiór privadu) no kompetisaun sira espesiál (aplikasaun ba ensinu superiór públiku no ensinu superiór privadu ba estudante sira ho kondisaun kualifikasaun espesífiku sira).
Ministru Ensinu Superiór, Siénsia no Kultura, José Honório da Costa Pereira Jerónimo, hola parte iha delegasaun governu Timor-Leste atu reforsa kooperasaun ho Ministériu Edukasaun Repúblika Portugál hodi kontinua apoia rejime espesiál ne’ebé oferese ba estudante timoroan.
“Kada tinan ita sempre estudante na’in-50 hala’o estudu iha Portugál ba área direitu hodi prepara sira ba futuru jurista Timor-Leste nian,” Ministru Ensinu Superiór, Siensia no Kultura hateten iha Lisboa, kinta ne’e.
MESSK kontinua halo kooperasaun ho Institutu Politékniku Setubal, hodi ko’alia kona-ba apoia Timor-Leste nia planu atu estabelese Politékniku Turismu iha Lautém ho kuliadade.
MESSK rasik iha ona faze preparasaun ba harii Politékniku Turismu iha Lospalos hanesan prepara tékniku hodi estabelese komisaun estabelesedór no sei kontinua aprezenta ba Konsellu Ministru no tuir planu sei estabelese iha tinan 2025.
Alende ne’e, sorumutu ho Politékniku Portugál ne’ebé disponivel ona atu apoia Timor-Leste iha área edukasaun formal, espesialmente ensinu superiór.
Durante iha Portugál, Ministru Ensinu Superiór, Siénsia no Kultura, hala’o vizita mós iha Uninversitáriu Aveiro ne’ebe suporta Timor-Leste iha área formasaun hanesan haruka profesór sira ba Universidade Nasionál Timor-Lorosa’e (UNTL) no dosente timoroan sira kontinua finaliza estudu mestradu inklui doramentu iha universidade referida.
“Governu Portugál hahú inísiu ita sei iha faze post independénsia sempre apoia iha área edukasaun,” José Jerónimo akresenta.
José Jerónimo, argumenta, sistema edukasaun ensinu superiór iha tinan 2025 mai sei aposta tuir situasaun no sistema Nasaun sira lian Portugés (CPLP, sigla portugés) inklui nasaun seluk iha ASEAN bainhira Timor-Leste sai ona membru permanente.
Desizaun referida nu’udar parte husi kontinuasaun husi Timor-Leste nia relasaun bilaterál ho nasaun sira-ne’ebé hola parte iha organizasaun internasionál rua ne’e.
Tuir dadus estudante timoroan sira-ne’ebé hala’o estudu liuhusi rejime espesiál iha Portugál hamutuk na’in 100-resin ne’ebé kada tinan governu Portugál sempre apoia timoroan na’in-300 no tuir rekizitu tenke husi sidadaun sira-ne’ebé hela iha Timor-Leste.
Governante ne’e husu ba estudante timoroan sira iha Portugál atu aproveita oportunidade hodi hala’o estudu nune’e futuru bele kontribui ba prosesu dezenvolvimentu iha Timor-Leste.
MESSK nu’udar parte husi akordu kooperasaun tinan 2024-2025 entre Timor-Leste ho Repúblika Portugál ho objetivu kontribui ba dezenvolvimentu sustentável ne’ebé foka ba área prioridade no halo intervensaun ba área ‘clusters’.
Iha akordu kooperasaun referida setór edukasaun nu’udar parte importante nune’e durante tinan-haat governu rua sei foka iha formasaun lian portugés, apoia bolsa estudu ba estudante sira, dezenvolve universidade portugál iha Timor-Leste no seluk tan.
Programa tinan-haat referida sei inklui asuntu transversál hanesan igualidade jéneru, reforsa sosiedade sivíl, formasaun lian portugés ne’ebé intergradu hotu iha área intervensaun nian ho totál orsamentu inisiál milaun 75.
Notísia relevante: Ministériu Interór hametin kooperasaun ho Ministériu Justisa Portugál
Jornalista : Natalino Belo
Editór : Evaristo Soares Martins




