iklan

NASIONÁL, HEADLINE

Joven sira presiza lee Coletânea de Estados kona-ba istória no kultura Luzu-Aziátika

Joven sira presiza lee Coletânea de Estados kona-ba istória no kultura Luzu-Aziátika

Arezentadór iha Konferénsia APCC, Benjamin de Araújo Corte-real. Imajen Tatoli/Francisco Sony

DILI, 27 Juñu 2025 (TATOLI) – Profesór Benjamin Corte-Real husu joven sira lee “Coletânea de Estados” Konferénsia Komunidade Luzu-Aziátika (APCC, iha inglés) dahaat ne’ebé hakerek kona-ba istória no kultura komunidade sira ne’e nian.

Profesór Benjamin dehan importante tebes joven sira atu lee livru ida-ne’e, tanba iha artigu 12 ne’ebé esplika kona-ba istória no kultura husi Komunidade Luzu-Aziátika nian ne’ebé akontese iha tempu uluk.

Livru ho artigu 12 ne’e hato’o istória sira ne’ebé fahe husi komunidade sira iha Luzu-Aziátika, hanesan identidade tropikál portugés nian no Timor-Leste nia papél nu’udar ponte entre Komunidade husi Nasaun sira ho Lian Portugés (CPLP) no Asosiasaun Nasaun Sudeste Aziátiku nian (ASEAN).

Livru ne’e hanesan instrumentu atu hametin lasu kulturál no istóriku ne’ebé halibur Komunidade Luzu-Aziátika.

Benjamin Corte-Real dehan Timor-Leste nia papél estratéjiku realiza diálogu entre Komunidade Luzu-Aziátika ne’e hodi promove kultura no valoriza pasadu. Liuhusi konferénsia ne’e bele partilla ba malu kona-ba kultura ne’ebé ligasaun ho Europa-Portugál.

Nia haktuir, tempu uluk ema taka istória ba joven, maibé liuhusi livru ida-ne’e ajuda jerasaun foun sira asesu no komprende istória no kultura Komunidade Luzu-Aziátika. Livru ne’e mós ajuda tebes Timor-Leste, hanesan nasaun independente, atu labele haluha povu sira no promove konvivénsia interkulturál ho nasaun sira seluk.

“Ita tenke lee livru sira ne’e hodi hatene ita-nia istória no kultura sira [relasaun] ho Europa ne’e. Maski agora mundu iha teknolojia ne’ebé halo buat hotu lalais, maibé bainhira ita la kuidadu mak ita rasik sei estraga ita-nia istória no kultura ne’ebé husi sékulu ida ba sékulu seluk”, Benjamin Corte-Real hateten iha Sentru Konvensaun Dili, ohin.

Nia dehan maski ohin loron teknolojia avansada, maibé ema labele fó priridade de’it ba dezenvolvimentu sientífiku, maibé tenke prezerva mós kultura. “Ida-ne’e mak importante, nune’e povu bele sente nia istória no kultura hodi afirma ita-nia an nu’udar Timor modernu, katak hatene ita-nia pasadu, no futuru atu halo saida? Labele haluha ita-nia abut”.

Notísia relevante: Portugál sai uma-na’in ba Konferénsia Komunidade Luzu-Aziátika 2027

Jornalista: Arminda Fonseca 

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!