iklan

DEFEZA, HEADLINE

Ministru Defeza konsidera kapasidade lideransa importante ba Nasaun

Ministru Defeza konsidera kapasidade lideransa importante ba Nasaun

Ministru Defeza, Donançiano Costa Gomes Pedro "Klamar Fuik". Imajen Tatoli/Francisco Sony

DILI, 20 Agostu 2025 (TATOLI)-Ministru Defeza Kontra Almirante, Donaciano Costa Gomes Pedro Klamar Fuik, konsidera kapasidade lideransa importante tebes iha instituisaun FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), hodi estuda siénsia mundiál, komportamentu Nasaun ida-idak nia interese, nune’e bele defende interese nasionál.

“Ita tenke iha kapasidade inteletuál, kapasidade lideransa ida forte, reziliente, lideransa ne’ebé mak bele defende interese nasionál Timor-Leste”, Ministru hatete ba jornalista sira iha ámbitu konferénsia internasionál ne’ebé hala’o iha salaun nobre MNEK, kuarta-ne’e.

Konferénsia ho tema “A Reforma do Setor Defesa e Seguransa O Ensino Superior Militar, A Lideransa e A Defesa Dos Recursos Nacional”, nu’udar tematika ne’ebé eskolla hodi komemora loron FALINTIL ba da-50.

“Tinan 50 aniversáriu FALINTIL ita defini oinsá mak ita bele forma ita-nian líder sira, liuliu líder militár ba ita-nia futuru nasaun nian para bele iha líder militár ne’ebé mak ho kompetensia di’ak, ho formasaun kualidade siénsia militár, koñesimentu umanu, karakter nasionál tenke liuhusi instituisaun ne’ebé mak bele prepara matéria, bele prepara kondisaun hothotu ne’ebé mak nasaun presiza, para depois ita bele forma ita nian líder futuru, líder militár, líder sivil, liliu haree desizaun ba ita-nia rai”, afirma nia.

Tuir nia mundu ne’e nakonu ho inserteza, ema hothotu ho nia interese, nasaun no rai hothotu ho nia interese, kada interese konstitui dala-ida para atu bele hetan saida mak nia hakarak.

“Nune’e bainhira ita nian líder sira estuda siénsia mundiál, siénsia ne’ebé mak ita prepara akademikamente sira bele hatene komportamentu nasaun hotu-hotu nian kona-ba sira idak-idak nian interese, saida mak ita bele la’o hamutuk, saida mak ita bele tau ketak”, nia akresenta.

Klamar Fuik dehan, TL laiha inimigu, laiha aliadus, Timor-Leste iha amigus ho ema hotu-hotu. Tanba ita rai kiik ho kondisaun Jeografika no demografika, militár ho tan aárea sira seluk ne’ebe mak iha dimensaun kiik.

Selebrasaun tinan-50 transforma ho signifika, prosesu konstrusaun Estadu no nasaun mak hametin uluk lideransa iha organizasaun hothotu.

“Ho lideransa ne’ebé mak solida, lideransa ne’ebé mak rezilente, ita bele hateten Estadu ita-nia bele sai ona husi frajilidade no bele la’o ba rezidensia. Tanba hanesan ohin ha’u hateten katak rai hothotu idak idak iha nia interese, iha rai balun boot liu ita, iha rai balun kiik liu tan, idak idak ho nin interese, interese oinsá, interese atu domina no interese atu foti ita-nia sasán, maibé kuandu iha líder ne’ebé komprende, iha líder ne’ebé di’ak, iha líder ne’ebé hatene saida mak nia interese, nia sei defende”, nia afirma.

Governante ne’e dehan ho polítika governu nia ba reforma bele ajuda instituisaun kria siklu renovasaun organizasaun, ne’e normál no akontese iha kualker organizasaun.

Jornalista      : Natalino Costa

Editora           : Rita Almeida

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!