iklan

HEADLINE, KAPITÁL

CNC,I.P oferese $14.000-resin ba Muzeu Memoriál Munisipál Manufahi

CNC,I.P oferese $14.000-resin ba Muzeu Memoriál Munisipál Manufahi

Diretór Ezekutivu CNC, I.P, Hugo Maria Fernandes no Koordenadór Muzeu Memoriál Munisipál Manufahi 1912, Denisio Magno Ferrão Tilman troka nota akordu, iha sala CNC, I.P, Balide, Kinta (06/11/2025). Imajen TATOLI/Arminda Fonseca

DILI, 06 Novembru 2025 (TATOLI)–Centro Nacional Chega!, Institutu Públiku (CNC, I.P), Kinta ne’e, asina akordu serbisu hamutuk ho Muzeu Memoriál Munisipál Manufahi 1912 (MMMM 1912), ba durasaun tinan-ida, hodi oferese $14.000-resin hodi estabelese Muzeu Memoriál iha Manufahi.

Asina akordu ne’e realiza husi Diretór Ezekutivu CNC, I.P, Hugo Maria Fernandes no Koordenadór Muzeu Memoriál Munisipál Manufahi 1912, Denisio Magno Ferrão Tilman.

Diretór Ezekutivu CNC, I.P, Hugo Maria Fernandes hateten, objetivu husi asina akordu ne’e hodi responde ba misaun institutu nian, ne’ebé atu promove implementasaun rekomendasaun sira husi relatóriu finál Comissão de Acolhimento, Verdade e Reconciliação (CAVR) no no Per Memoriam Ad Spem (PMAS) relasiona ho institusionalizasaun memória no promosaun direitu umanu.

“Muzeu ne’e ita sei prezerva memória, partikularmente munisípiu Manufahi nian, sei kobre memória sira hanesan istória, dokumentu, fotografia inklui ekipamentu sira ne’ebé uluk uza ba funu hahú husi tinan 1974-1999. Entaun sira sei halo esforsu rekolla no dokumenta informasaun hotu husi komunidade Manufahi, vítima, sobrevivente no veteranu sira kona-ba sira-nia partisipasaun luta ba independénsia iha forma oioin,” Diretór Ezekutivu CNC, I.P hato’o iha edifísiu CNC, I.P Balide.

Institutu ne’e estabelese Muzeu Memoriál Munisipál hanesan mekanizmu ida atu halibur, habelar, no hakbesik narrativu sira kona-ba Timor-Leste nia istória pasadu, liuliu ida-ne’ebé relasiona ho partisipasaun komunidade munisípiu idaidak nian durante períodu luta ba ukun rasik-an iha tinan 1974-1999.

Notísia relevante : CNC apoia rihun $14 ba Muzeu Memoriál Munisipál Manatutu

Obra ne’e hanesan plataforma ida husi Programa Memorializasaun Integradu Centro Chega! nian, ne’ebé mai ho objetivu atu sosiedade la repete filafali violénsia pasadu liuhusi mekanizmu sira mak hanesan harii plataforma ba ema no komunidade husi parte étniku-kulturál no polítika sira atu fahe sira-nia istória no envolve komunidade iha diálogu no memorializasaun.

Aleinde ne’e, prezerva memória istóriku liuhusi arkiva no disemina narrativa sira ba públiku mak sei fasilita prosesu kompreensaun komún kona-ba polítika no programa ne’ebé sei utiliza memória istóriku sira hanesan dijitaliza narrativa hirak ne’ebé mak nesesáriamente atu dijitalizadu hodi aliña ho objetivu sira.

“Objetivu prinsipál husi estabelesimentu Muzeu Memoriál Munisipál mak atu disponibiliza no prezerva dokumentu istóriku violasaun direitu umanu períodu 1974-1999, fasilita informasaun kona-ba istória pasadu ba públiku liuliu istória komunidade munisipál nian, sai sentru aprendizajen kona-ba pás, justisa no direitu umanu, sai mós nu’udar referénsia istóriku ba peskizadór sira no sai espasu reflesaun kona-ba memória pasadu,” Hugo Fernandes akresenta.

Disponibiliza orsamentu ne’e hodi fó oportunidade ba MMMM 1912 atu apoiu ba atividade rua mak hanesan Chega Tour, ne’ebé baibain lori estudante sira bá vizita fatin istóriku sira iha munisípiu Manufahi laran no apoiu ba komemorasaun eventu istóriku sira hala’o iha Manufahi.

Antes ne’e, Centro Chega! estabelese ona Muzeu Memoriál Munisipál lima iha Vikeke, Kovalima, Aileu, Bobonaru no Manatutu.

Iha fatin hanesan, Koordenadór Muzeu Memoriál Munisipál Manufahi 1912, Denisio Magno Ferrão Tilman hateten, ho apoio ne’ebé iha sira sei halibur dokumentu no informasaun sira husi komunidade liuliu vítima no veteranu sira ne’ebé envolve direita ba funu ne’e hodi tau iha muzeu, nune’e jerasaun foun sira mai bele hatene istória luta.

“Istória ne’ebé ita sei rekolla hahú husi Dom Boaventura 1912-1999, prosesu ne’e naruk oituan maibé ita tenke foti dadus válidu nune’e bele tau iha Muzeu Manufahi,” nia tenik.

Diretór Divizaun Prezervasaun no Memorializasaun (DPM), Yazalde Manaca Sávio informa, Muzeu Memoriál sira ne’ebé harii ne’e atu sai hanesan sentru aprendizajen ba istória no direitu umanu.

“Intensaun seluk mak ita lori istória no memória sira ne’e ba komunidade lokál sira, entaun dokumentu ne’ebé iha CNC husi Manufahi nian sei lori fali ba Muzeu Memoriál Manufahi,” nia katak .

Jornalista     : Arminda Fonseca 

Editora          : Julia Chatarina 

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!