DILI, 11 Novembru 2025 (TATOLI) – Númeru mate tanba tufaun Tino, ne’ebé mak hamonu parte boot ida hosi Visayas no área sira besik iha inísiu fulan ida-ne’e, sa’e ona ba 232, fó-sai hosi Konsellu Nasionál Redusaun no Jestaun Risku Dezastre nian (NDRRMC, sigla inglés) iha nia atualizasaun ikus liu iha loron-tersa ne’e. Ho situasaun tristeza ne’ebé povu filipinu hasoru, Timor-Leste nu’udar membru foun ASEAN sei dezloka bá Filipina liuhusi apoia umanitária.
NDRRMC hatete katak, 150 hosi totál vítima mortal sira ne’ebé maka relata maka hosi Cebu; 42 husi Negros Occidental; 21 husi Negros Oriental; na’in-neen hosi Agusan del Sur; tolu husi Capiz; rua ida-idak hosi Illa Dinagat, Leyte Súl no Leyte; no ida-idak husi Antique, Bohol, Iloilo no Guimaras.
Iha mós ema na’in-112 ne’ebé maka lakon – na’in-57 iha Cebu, na’in-50 iha Negros Occidental, no na’in-lima iha Negros Oriental.
Tino mós husik ema na’in-523 kanek, fahe ba na’in-451 iha Cebu, na’in-41 iha Leyte, na’in-28 iha Negros Occidental, na’in-rua iha Surigao del Norte, no na’in-ida iha Surigao del Sur.
Família sira ne’ebé afetadu hosi tufaun agora hamutuk 1,186,673 ekivalente ba ema 4,164,358 ne’ebé hela iha barangay 7,695 iha rejiaun ualu.
Iha loron-tersa dadeer, família 61,728 maka sei hetan hela abrigu iha sentru evakuasaun 868 nia laran, enkuantu família 33,030 seluk hetan tulun iha fatin sira seluk.
Entretantu, Tino mós estraga uma hamutuk 134.949 no estraga uma sira seluk hamutuk 20.510, NDRRMC hatete.
Estragu ba agrikultura no infraestrutura sira kalkula iha PHP157,952,870 no PHP179,682,035, respetivamente.
Prezidente Ferdinand R. Marcos Jr. deklara ona estadu kalamidade nasionál tinan ida tanba devastasaun Tino nian, hodi haruka ajénsia governu nian hotu atu hala’o resposta kontínua, urjente no medida rekuperasaun krítiku sira ba área sira ne’ebé hetan dezastre.
Entretantu, Parlamentu Nasionál liuhusi reuniaun plenária aprova votu pezár no solidariedade ba povu no Estadu husi Filipina no Vietname ne’ebé hasoru dezastre naturál Tufaun. Deputadu sira aprova votu ne’e ho a-favór 59, kontra no abstensaun laiha.
”Ne’ebé votu pezár ne’e pasa”, Prezidente Parlamentu Nasionál, Maria Fernanda Lay, fó sai iha sala plenária, ohin.
Sekretária Meza PN, Virgínia Ana Belo, halo leitura votu númeru 16/2025 pezár no solidariedade ba vítima Tufaun, ne’ebé akontese iha Filipina no Vietname.
Kontinjente Timor-Leste ne’e kompostu husi membru F-FDTL na’in-120, Bombeirus na’in-20, tékniku husi Institútu Jestaun Ekipamentu na’in-haat, mídia rua, pessoál saúde na’in-neen no Ministériu Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun (MNEK) na’in-hitu.
Tuir ajenda ne’ebé TATOLI asesa, katak Primeiru Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão, despede ekipa tarefa konjunta Timor-Leste nian, iha sala VIP, Aeroportu Internasionál Prezidente Nicolau Lobaro, iha loron-kuarta, 12 Novembru, oras 08:30 dadeersan.
Kontinjente na’in-150 sei arranka bá Filipina ho Aero Dili hafoin halo despdedia ho Xefe Governu, iha loron-kuarta ne’e. Kontijente ne’ebé reprezenta Timor-Leste ne’e sei dezloka bá Filipina durante loron-20, ekipa ne’e lidera husi Tenente Koronél Vitorino.
Ministru Defeza, Kontra Almirante Donaciano do Rosario da Costa Gomes Pedro ‘Klamar Fuik’ husu forsa tarrefa ne’e serbisu iha kolaborasaun ho Autoridade Filipina atu garante resposta ida-ne’ebé mak lalais atu responde ba situsaun dezastre naturál ein jerál.
“Forsa Tarrefa Konjunta ba Apoiu Umanitária Timor-Leste nian sei ajuda autoridade lokál sira Forsa Armada Filipina atubele fó apoiu ne’ebé nesesáriu materiál no lojístika ba populasaun sira-ne’ebé mak afetadu husi katastofru dezastre naturál ne’e rasik,” nia tenik.
Xefe Estadu Maiór Jenerál Forsa Armada (XEMGFA), Tenente Jenerál Domingos ‘Raul Falur Rate Laek’ iha nia intervensaun hateten, ho sentidu orgullu nasionál neʼebé kle’an no ksolok boot tebes mak nia rasik dirije serimónia solene formatura despedida ida-ne’e ba kontinjente ne’ebé sei reprezenta Timor-Leste iha misaun apoia umanitária iha Filipina.
“Momentu ida-ne’e ultrapasa protokolu militár ne’ebé konstitui marku istóriku ida iha afirmasaun ba ita-nia nasaun joven iha konsertu nasaun aziátiku nian no iha palku internasionál,” Falur hateten durante serimónia despedida Kontijente, iha Kuartél F-FDTL, Fatuhada.
Notísia relevante : Parlamentu elojia misaun umanitária Timor-Leste iha Filipina
Fonte : PNA/TATOLI





