BOBONARU, 13 Novembru 2025 (TATOLI) – Plantasaun hare, iha époka daruak tinan 2025, iha munisípiu Bobonaru livre husi atake peste Karakól ne’ebé antes ne’e sai ameasa boot ba produsaun agríkola iha postu administrativu Kailaku, liuliu iha Maliana Vila.
Diretór Servisu Munisipál Agrikultura Bobonaru, Longuinhos João, dehan to’o agora Diresaun Servisu Munisipál Agrikultura seidauk simu relatóriu verbál no eskrita husi estensionista suku no agrikultór sira kona-ba estragu hare ne’ebé kauza husi peste referida.
Longuinhos haktuir katakprodusaun hare ne’e livre husi ameasa, tanba antese ne’e Diresaun Servisu Munisipál Agrikultura orienta estensionista suku sira fahe ona pestisidade ba natar-na’in sira hodi halo prevensaun ba ameasa Karakól.
Notisia relevante: Peste Karakól kontinua ataka hare iha Ramaskora-Maliana
“Époka daruak ne’e ami sidauk simu relatóriu ruma kona-ba estragus ne’ebé kauza husi Karakól, maibé ami preparadu, tama ba époka dahuluk tinan 2026 ne’e kontinua koordena ho Ministériu Agrikultura hodi prepara ekipamentu sira atu ami bele halo intervensaun kedas bainhira presiza”, nia informa ba jornalista sira.
Antigu Diretór Eskola Téknika Agríkola Moleana ne’e afirma katak rezultadu produsaun hare epoka daruak 2025 ne’ebé natar-nain sira kolleta dieferente ho epoka udan-been nia.
Daudaun ne’e natar-na’in sira iha postu administrativu Atabae, Kailaku no Halekou, suku Ritabou, kontinua kolleta hare epoka daruak.
“Ami halo ona estimativa ba hare sira segunda époka molok atu kolleta ne’e, iha Maliana kada ektare tonelada 4 liu, maibé kuandu ami foti nia mediu ne’e tonelada 4,0 ki’ik liu mak ne’e ona. Jeralmente, liu hanesan mós iha Atabae kada ektare toneladas 5, maibé kuandu ami foti médiu para iha kada ektare toneldas 4,0”, nia salienta.
Daudaun ne’e, stock pestisidade natoo n hela,maibé Diresaun Servisu Munisipál Agrikultura kontinua halo koordenasaun ho Diresaun Nasionál Protesaun Planta atu kontinua fó apoiu, nune’e bainhira identifika populasaun peste ne’e ekipa halo kedas intervensaun ho lalais.
Aleinde ne’e, Diresaun Servisu Munisipál Agrikultura mós sei kontinua fó apoia hanesan trantór fila-rai gratuita, kombustivel, hodi tulun agrikultór sira halai natar atu hasa’e produsaun agríkola.
Notísia relevante: Peste Karakol hahú ataka natar ektare 300 iha Maliana
Jornalista: Sérgio da Cruz
Editora: Maria Auxiliadora




