Top

UE-ILO hametin kapasidade Timor-Leste atu habelar kobertura seguransa sosiál

UE no ILO fasilit formasaun reforsa kapasidade kona-ba solusaun administrativu ba espansaun kobertura seguransa sosiál. Imajen Tatoli/ Cidalia Fátima.

DILI, 03 Agostu 2026 (TATOLI)–Uniaun Europeia (UE) no Organizasaun Internasionál Traballadór sira (ILO/OIT) hametin kapasidade Timor-Leste atu habelar kobertura seguransa sosiál liuliu ba traballadór sira iha setór ekonomia informál, liuhusi programa reforsa kapasidade kona-ba solusaun administrativu ba espansaun kobertura seguransa sosiál.

Atividade ne’e nia objetivu mak atu hametin kapasidade nasionál hodi dezenvolve no implementa mekanizmu administrativu ne’ebé efetivu atu asesu ba traballadór sira-ne’ebé seidauk tama iha sistema seguransa sosiál ne’ebé bazeia ba kontribuisaun.

Diretora ILO ba Indonézia no Timor-Leste, Simrin Singh, hateten formasaun ida-ne’e sai fatin ida ba formuladór polítika sira, pesoál tékniku no pratísiku sira atu transforma koñesimentu ba asaun konkreta.

“Protesaun sosiál mak direitu umanu ida no koluna prinsipal ba servisu dignu. Maibé, 77% husi forsa traballu Timor-Leste servisu iha setór informál no seidauk hetan protesaun ne’ebé adekuadu. Habelar kobertura ba grupu ida-ne’e sai prioridade nasional tuir Estratéjia Nasional Protesaun Sosiál,” Simrin Singh deklara iha diskursu abertura ne’ebé hato’o liuhusi vídeo konferénsia.

Nia esplika, durante loron lima nia laran partisipante sira sei simu matéria husi Espesialista Protesaun Sosiál ILO iha Banguecoque, Carlos Andre Gama, no formadór husi International Training Centre of the ILO (ITC-ILO) iha Turim, Elton Di Tommazi Maciel.

“Formasaun ne’e la’ós de’it atu aprende prátika internasionál maibé atu adapta prátika sira-ne’e ho realidade Timor-Leste,” nia dehan.

Simrin Singh hateten, filiasaun Timor-Leste iha International Social Security Association (ISSA), partisipasaun INSS iha enkontru Biro ISSA iha Jenebra, no partisipasaun iha Konferénsia Asian Social Security Association iha Singapura, hatudu katak envolvimentu Timor-Leste iha komunidade internasionál seguransa sosiál sa’e ba nível aas liután.

“Maibé, rezultadu hotu-hotu ne’e sei iha valor de’it bainhira koñesimentu globál bele transforma ba asaun konkreta iha nível nasional,” nia dehan.

Iha sorin seluk, Embaixadór Uniaun Europeia ba Timor-Leste, Thorsten Bargfrede, hateten UE sei kontinua fó apoiu ba esforsu Timor-Leste atu hari’i sistema protesaun sosiál ida-ne’ebé inkluzivu liuliu ba grupu vulnerável sira.

Tuir nia, sistema protesaun sosiál ida-ne’ebé forte sei ajuda proteje traballadór sira husi impaktu ekonomia, hametin empoderamentu feto sira no grupu vulnerável sira no mós sai baze importante ba dezenvolvimentu nasionál.

“Ha’u hein katak formasaun ida-ne’e la’ós de’it oportunidade atu rona no aprende, maibé mós atu hamosu ideia foun sira no asaun konkreta ne’ebé bele lori mudansa ba nasaun ida-ne’e, maske hahú husi pasu kiik sira,” nia dehan.

Nia mós hato’o apresiasaun ba lideransa Prezidente Konsellu Administrasaun INSS, Zeferino da Costa Bobo, no apoiu husi peritu sira husi ITC-ILO Turim no Eskritóriu ILO Banguecoque ne’ebé fahe prátika internasionál di’ak liu ba partisipante sira.

Prezidente Konsellu Administrasaun INSS, Zeferino da Costa Bobo, hateten katak habelar kobertura protesaun sosiál importante tebes tanba traballadór barak liu iha Timor-Leste mak servisu iha setór ekonomia informál, hanesan emprezáriu mikro sira, traballadór independente sira, to’os na’in sira, peskadór sira, vendedór kiik sira, traballadór doméstiku sira, traballadór konstrusaun sira no grupu vulnerável seluk ne’ebé seidauk hetan protesaun seguransa sosiál ho di’ak.

Tuir nia, Estratéjia Nasional Protesaun Sosiál 2021–2030 tau espansaun kobertura protesaun sosiál ba grupu sira-ne’ebé seidauk asesu ba sistema nu’udar prioridade nasional ida atu atinje protesaun sosiál universál.

“Hanesan instituisaun ne’ebé responsabiliza ba jestaun sistema seguransa sosiál bazeia ba kontribuisaun, INSS kompromete atu aumenta asesu ba servisu sira no dezenvolve abordajen prátika ne’ebé adapta ho nesesidade traballadór sira iha setór ekonomia informál iha Timor-Leste,” nia hateten.

Nia hein katak formasaun ida-ne’e bele hasa’e kapasidade INSS no instituisaun parseiru sira atu dezeña solusaun administrativu ne’ebé efetivu, inklui hadi’a sistema rejistu partisipante sira, mekanizmu selu kontribuisaun, komunikasaun públika no hasa’e partisipasaun traballadór setór informál sira iha sistema seguransa sosiál nasional.

Formasaun ida-ne’e adota Matadalan ISSA kona-ba Solusaun Administrativu ba Espansaun Cobertura Protesaun Sosiál, ho fó atensaun ba hametin governasaun institusionál, hadi’a sistema rejistu no rekolla kontribuisaun, hasa’e kualidade atendimentu ba públiku, no dezenvolve solusaun inovadór ba grupu traballadór sira-ne’ebé seidauk inklui iha eskema seguransa sosiál bazeia ba kontribuisaun.

Enkuantu programa ne’e hetan apoiu finansiál husi Uniaun Europeia liuhosi projetu Strengthening Social Inclusion and Nutrition in Timor-Leste, no partisipa husi ema na’in-30 husi Institutu Nasional Seguransa Sosiál (INSS), ministériu sira, parseiru dezenvolvimentu, organizasaun traballadór sira no organizasaun empregadór sira.

Jornalista : Alexandra da Costa

Editór       : Cancio Ximenes

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!