iklan

EDUKASAUN, HEADLINE

UNTL realiza semináriu kona-ba pratika hanorin no reforsa lian portugés iha Timor-Leste

UNTL realiza semináriu kona-ba pratika hanorin no reforsa lian portugés iha Timor-Leste

Reitór UNTL, Joviano António da Costa. Imajén TATOLI/Egas Cristóvão.

DILI, 11 Mei 2026 (TATOLI)—Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL) hala’o semináriu ida ho objetivu atu hametin reflesaun pedagójika, formasaun dosente no produsaun koñesimentu koletivu iha área ensinu lian portugés nian iha Timor-Leste.

Reitór UNTL, Juviano António da Costa, hateten iha Timor-Leste lian portugés la’os de’it meiu komunikasaun, lian ne’e sai ona símbolu rezisténsia, memória, afirmasaun nasionál, no ohin loron sai instrumentu ba ensinu, investigasaun, kooperasaun internasionál no abertura ba mundu.

“Husu ba dosente no estudante sira atu aproveita tempu iha kampu laran hodi kail koñesimentu, nune’e bainhira gradua, la’os de’it buka serbisu, maibé mós bele kria oportunidade foun ba nasaun,” nia dehan ba jornalista sira iha Liseu UNTL, Segunda ne’e.

Reitór mós haktuir katak lian portugés mak lian plurisentrika ne’ebé sai riku ho istória no kultura oioin husi nasaun membru Comunidade dos Países da Língua Portuguesa (CPLP).

Nune’e mós, Diretora Sentru Lian Portugés, UNTL, Ana Jesuina Guterres, afirma, enkontru ida-ne’e hala’o iha ámbitu selebrasaun Loron Mundiál Lian Portugés nian, data ida-ne’ebé konvida ema hotu atu reflete kona-ba valór lian ida-ne’e nu’udár instrumentu komunikasaun, kultura no koñesimentu nian.

“Hahú husi semana kotuk, sira promove ona inisiativa oioin iha ámbitu selebrasaun ne’e, ho envolvimentu husi instituisaun governamentál, diplomátika no akadémika, liuhusi atividade sira-ne’ebé hahú husi ezpozisaun, sesaun sinema, konsertu no semináriu, to’o inisiativa seluk ne’ebé iha karakter kulturál no sientífiku,” nia akresenta.

Sentru Lian Portugés Universidade Nasionál Timor Lorosa’e, nu’udár unidade promotora lian portugés liuhusi realizasaun semináriu ida-ne’e, ne’ebé sei hala’o hodi reafirma nia kompromisu ba ensinu no difuzaun lian portugés nian.

“Prosesu ida-ne’e mak ita sai riku iha nivel pesoál no profisionál, no sai di’akliu atu responde ba dezafiu no ezijénsia sira-ne’ebé kontestu Timor-Leste nian tau ba área ensinu lian portugés nian,” nia afirma.

Nia subliña profesór sira mak futuru lian portugés nian, hakarak ofisina ida-ne’ebé di’ak mak nakonu ho aprendizajen no esperiénsia sira-ne’ebé hakarak, kontribui signifikativamente ba pratika dosente nian.

Iha fatin hanesan, Estudante Ester de Jesus Pereira subliña sente kontente tanba iha oportunidade bele partisipa semináriu ida-ne’e.

“Portugés mak lian ensinu nian, lian siénsia nian, entaun nu’udár joven timoroan nu’udár foin-sa’e, nu’udár futuru profesór sente kontente tebes tanba bele hetan oportunidade ba semináriu ida-ne’e,” nia orgullu.

Biban ne’e, nia dehan nafatin iha kuriozidade hodi kontinua aprende portugés ida nune’e bele fahe fali ba jerasaun foun sira-ne’ebé mak sei hetan durante iha perkursu akadémiku.

Jornalista: Osória Marques

Editór: Xisto Freitas da Piedade

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!