DILI, 11 marsu 2021 (TATOLI)–Diretór Sentru Nasionál Empregu no Formasaun Tibar, Simão Tito Barreto, hateten, daudaun sentru Tibar, ne’ebé lokaliza iha suku Tibar, postu administrativu Bazartete, munisípiu Liquiçá, kontinua hala’o atividade normál hanesan bain-bain hodi kontinua fó formasaun ba joven sira.
“Sentru Formasaun Tibar, la’ós zona aplikasaun serka sanitária, tanba ne’e kontinua hala’o atividade hanesan bain-bain,” Diretór Simão Tito informa ba Agência TATOLI, via telefónika, kinta ne’e.
Notísia relevante: Reuniaun KM: deside serka sanitária iha Dili durante loron hitu
Nia dehan, atividade formasaun ba joven sira iha departementu balun nafatin kumpre regra saúde.
“Formasaun sira kontinua la’o, maibé ami mós kontinua tuir regra no prosedimentu ne’ebé Ministériu Saude fó sai ona hodi prevene COVID-19 hanesan fase liman ho sabaun, distansiamentu fíziku no uza máskara,” nia akresenta.
Nia reforsa, formasaun iha parte agrikultura no eletrisidadade la’o hela no formasaun balun hanesan ospitalidade no seluk tan mak para atu evita ema labele halibur barak iha fatin ida.
“Ita hatene estudante sira hanesan ospitalidade maioria hela iha Dili, kuandu serka sanitária ramata mak foin hahú filafali, maibé formasaun agrikultura no eletrisidade iha ema 50-resin no daudaun kontinua formasaun, ne’ebé balun tama ona prátika,” nia hatutan.
Kona-ba atendimentu administrasaun kontinua nafatin, enkuantu funsionáriu seluk ne’ebé hela iha Dili maka la tama tanba kumpre ba desizaun Governu.
Hahú tinan 2002 to’o 2020 Sentru Nasionál Empregu no Formasaun Tibar entrega ona sertifikadu graduadu ba kritériu formasaun hamutuk 5.234 be benefisáriu.
Hosi númeru ne’e, tuir identifikasaun no monitorizaun ne’ebé sentru ne’e halo, joven hamutuk 3.129 maka asesu ona ba kampu traballu, enkuantu seluk kontinua estudu no pur volta 100 resin mak la hatene paradeiru hafoin gradua.
Sentru Formasaun Tibar durante ne’e iha área formasaun hamutuk 14, ne’ebé área prinsipál liu maka konstrusaun sivíl.
Área konstrusaun sivíl ne’e iha ramu lima hanesan eletrisidade, reparadór, karpintaria, pedreiru no soldadura, enkuantu área formasaun seluk maka agrikultura ne’ebé haree ba ortikultura, floresta no jestaun ba ambiente, ospitalidade ne’ebé halo preparasaun ai-han no bebida inklui ba housekeeping.
Área formasaun seluk marítima ho jestaun portu, atu prepara serbisu iha ró laran, ne’ebé programa ne’e hetan ona akreditasaun internasionál, espesializada iha área mina no gas inklui eletrisidade.
Iha mós área formasaun ba ekipamentu pezadu ne’ebé haree ba eskavadór, utilizasaun mákina iha serbisu konstrusaun no área espesializadu seluk liga ho bee no saneamentu, formasaun enerjia alternativa solar panél no seluk tan.
Jornalista: Natalino Costa
Editora: Julia Chatarina