DILI, 11 setembru 2021 (TATOLI)–Sentru Formasaun Kadi Kakutak (SFKK), iha sábadu ne’e, realiza formasaun virtuál durante oras rua nia laran, ba partisipante hamutuk 100 resin, ne’ebé hanesan estudante timor-oan iha rai-laran no rai-li’ur.
Formasaun ne’e realiza ho tema ‘Os direitos humanos das mulheres e a persistênsia da desigualidade o caso de Timor-Leste’.
Tuir Tezoreira Sentru Formasaun, Octávia Marciana de Sousa do Rego, objetivu hosi formasaun ne’e atu fahe informasaun ba partisipante, atubele hatene direitu kona-ba persisténsia dezigualdade iha kazu Timor-Leste.
“Iha formasaun ne’e, ko’alia oituan kona-ba direitu umanu no persisténsia dezigualdade,” Octávia Marciana, informa, ba Agência TATOLI, via telefónika, sábadu ne’e.
Iha sorin seluk, Diretór Ezekutivu SFKK, Nino Fereira, hateten, razaun sentru ne’e hili títulu ne’e, tanba haree ba kontestu iha Timor–Leste, ne’ebé kestaun dezigualdade maka’as tebes, liuliu violasaun ba direitu umanu ba feto.
“Tanba ne’e, ami hili tópiku ne’e hodi fó ba oradora tanba ami haree oradora ne’e hanesan péritu ba jéneru,” nia akresenta.
Formasaun ne’e partisipa hosi mane, hodi hatene kona-ba deskriminasaun no dezigualdade.
“Ita hare ba kontestu Timór, ita uza hela sistema patriakál, ne’ebé mane hanoin nia mak boot liu, entaun la fó espasu ba feto sira, tanba ne’e mak mosu dezigualdade,” nia akresenta.
Tuir Responsável sentru ne’e, presiza fó oportunidade ba feto sira no tenke konsidera feto hanesan mós mane.
“La signifika feto atu ukun fali mane, maibé oinsá ita bele konsidera no respeita malu, ho nível hanesan,” nia hatutan.
Sentru formasaun iha alvu ba formasaun, atu partisipante bele konsiénsializa joven sira hodi valoriza mós feto iha sosiedade.
Iha sorin seluk, Oradora formasaun virtuál no atuál Diretora iha Advokasia Jurídiku Sosiál (JUS), Maria Agnes Bere, konsidera igualdade jéneru haree katak ema hotu iha direitu hanesan.
“Bainhira ita ko’alia kona–ba feto no mane, inklui ita–nia sidadaun seluk hanesan ema ho defisiénsia, komunidade LGBT hanesan lesbian, gay, bisexual, no trans-jender, ida-ne’e ita akumula iha ne’ebá,” nia akresenta.
Nia refere ba Konstituisaun ne’ebé garante direitu sira, tanba ne’e bainhira ko’alia kona–ba direitu ba moris, asesu ba edukasaun, partisipa iha vida polítika no direitu fundamentál seluk, tenke iha igualdade ba ema hotu nu’udar sidadaun iha nasaun ida.
“Maibé iha situasaun balun, ita–nia direitu fundamentál sira la atinji, liliu tanba iha de’it diskriminasaun ka dezigualdade tanba bazeia ba jeneru,” nia subliña.
Bainhira ko’alia kona–ba konseitu sosiál no hafahe knaar entre feto no mane, feto nia knaar tenke iha uma, tau matan ba oan, familia, hamos uma laran, inklui halo serbisu doméstiku nian, enkuantu iha lejizlasaun fó dalan atu ema hotu iha oportunidade hanesan.
“Ita kontinua hafahe knaar entre feto no mane. Iha sosiedade, maski lei, polítika, instituisaun, no mekanizmu institusionál iha atu garante katak sidadaun feto no mane, inklui ema ho defisiénsia no orientasaun sexuál fó oportunidade hanesan,” nia hatutan.
Jornalista : Nelia Fernandes
Editora : Julia Chatarina