DILI, 16 setembru 2021 (TATOLI)–Prezidente Komisaun Nasionál Eleisaun (CNE-sigla portugés), hateten lei númeru 2/2016 obriga partidu polítiku sira-ne’ebé rejistadu tenke realiza Kongresu Nasionál, nune’e bele kompete iha eleisaun parlamentár 2023.
“Lei dehan tenke Kongresu Nasionál ka Konferénsia, tanba papél hosi CNE nian maka haree prosesu eleisaun tomak. Ne’ebé ha’u hanoin, bainhira mak halo ne’e partidu mak hatene. Maibé rekizitu sira-ne’e importante, nune’e ema sai prezidente partidu ka sekretáriu jerál partidu ida-nian, atu ba tuur kandidatu ba deputadu, ne’e presiza lejitimidade tenke mai hosi membru partidu sira. Tanba to’o oras ne’e, partidu boot sira seidauk realiza kongresu nasionál,” Prezidente Komisaun Nasionál Eleisaun (CNE-sigla portugés), José Agostinho da Costa Belo, hateten ba jornalista sira, iha Timor Plaza, kinta ne’e.
Maske partidu boot FRETILIN no CNRT rejista kleur ona maibé lei númeru 2/2016 (lei partidu polítiku) obriga tenke realiza kongresu ka konferénsia, tanba iha lei refere dehan atu konkore ba eleisaun 2023 ne’ebé atu mai, presiza estrutura deside liuhosi kongresu ka konferénsia.
“Nune’e, sira iha lejitimidade no iha forsa atu bele tuir eleisaun. Tanba partidu ne’e halibur ema barak no labele ema mak deside, maibé deside tenke liuhosi mekanizmu sira-nian rasik. Lei dehan só koñese mak kongresu, reniaun sira alargada, konferénsia, importante ida-ne’e tenke iha. Ne’e laiha, sira aprezenta mai, CNE sei haree no haruka tribunál atu haree hotu situasaun sira-nee,” nia subliña.
Nia fundamenta, partidu polítiku sira la realiza kongressu nasionál labele partisipa eleisaun parlamentár ne’ebé tuir mai, tanba lei ne’e mai hosi Parlamentu nasionál no deputadu sira-ne’ebé mak iha parlamentu mós hatene lei refere.
Prezidente CNE ne’e esplika, partidu polítiku ne’ebé rejistadu tenke realiza kongresu, nune’e bele hetan lejitimidade kona-ba sira-nia funsionamentu.
“Ita hotu ajuda nune’e buat hotu la’o tuir lei. Tanba estadu direitu demokrátiku, ita mak hakarak tau ida-ne’e, ema hotu-hotu tenke kumpri. Sé de’it, tenke tuir ida-ne’e,” nia relata.
Prezidente CNE, José Agostinho da Costa Belo Pereira hateten, partidu polítiku sira-ne’ebé rejistu iha CNE mak sira-ne’ebé foin konkore eleisaun 2017 no 2018.
“Agora sira asentu parlamentár no partidu sira-ne’ebé mak la hetan asentu parlamentár, maibé sira-nia atividade tuir eleisaun nafatin. Tanba tuir lei dehan kuandu tuir nafatin eleisaun mezmu seidauk hetan asentu iha parlamentu, sira iha direitu nafatin konkore ba eleisaun tuir mai,” nia dehan.
José Belo dehan, agora partidu sira-neebé mak iha eleisaun jerál sira la partisipa, entaun sira laiha ona direitu tuir tán eleisaun tinan lima (5) nian maibé sira hakarak kompete fali eleisaun iha 2023.
“Partidu sira-ne’ebé tenke rejistu foun fali mak ASDT, KOTA no sira seluk tán,” nia esplika.
Nia hateten, partidu polítiku foun ne’ebé rejistu to’o agora tribunál seidauk notifika hanesan partidu polítiku, tanba forma intensaun rejistu administrativu.
“Se tribunál seidauk notifika, entaun mai ami (CNE), ami seidauk konsidera, maibé hanesan faze inisiál. Sira-ne’ebé rejistu ona no notifikasaun ona hosi tribunál nian, sira iha direitu atu bele partisipa iha eleisaun,” nia dehan.
Tuir Lei númeru 2/2016, 3 Fevereiru (Lei partidu polítiku), artigu 19 (Kongresu no Konferénsia Nasionál partidu sira) númeru 1 hateten, partidu polítiku sira bele kria órgaun ne’ebé julga nesesáriu ba prosekusaun objetivu, pelumenus, órgaun sentrál reprezentativu ida, ho funsaun deliberativa.
Númeru 2 hosi artigu ne’e hatutan, Kongresu ka Konferénsia Nasionál partidu nian ne’e aas liu órgaun deliberativu nível nasionál, pelumenus dois terços hosi delegadu sira-ne’ebé diretamente eleitu hosi respetivu sírkulu partidáriu, asegura ho partisipasaun no reprezentatividade hosi baze.
Nune’e mós númeru 3 dehan, Kongresu ka Konferénsia Nasionál iha kompeténsia eskluziva ne’ebé prosede ba aprovasaun estatutu no programa polítiku.
Númeru 4 hosi artigu 19 ne’e akresenta, Kongressu ka Konferénsia partidu nian tenke halo másimu tinan haat (4) dala-ida.
Jornalista : Evaristo Soares Martins
Editór : Cancio Ximenes