OÉ-CUSSE, 18 outubru 2021 (TATOLI)— Prezidente Autoridade Rejiaun Administrativa Espesiál Oé-Cusse Ambeno (RAEOA), Arsénio Paixão Bano, segunda ne’e hamutuk ho lia-na’in suku Usistasa’e, hahú tara-bandu dahuluk ba bee-matan Beun-Sila.
Bee-matan Beun-Sila ne’e lokaliza iha aldeia Buqui, suku Usitasa’e, sub rejiaun Oésilo, hosi bee-matan 58 ne’ebé autoridade RAEOA identifika atu konserva iha tinan ne’e.
Atividade tara-bandu ne’e, realiza hosi Sekretáriu Rejionál ba Asuntu Komérsiu no Indústria, liuhosi Departamentu Meiu Ambiente hanesan prgrama Food for Work ne’ebé inísia hosi Sekretáriu Rejionál Asuntu Agrikultura nian, atu proteje bee-matan sira iha territóriu Oé-Cusse, hosi konserva bee-matan sira atu fó moris ba futuru nian.
Molok hahú serimónia tara-bandu ne’e, lia-na’in sira hamutuk ho komunidade aldeia-tolu Sifin, Pune no Buqui dadolin ba matebian, rai-lulik no fatuk-lulik, hodi husu matak-malirin nune’e realiza programa ho susesu no benefísia ba komunidade iha tinan 5 mai.
Objetivu hosi tara-bandu ne’e atu proteje no konserva bee-matan sira, hanesan interpretasaun konkreta ba konseitu autoridade nian atu hasa’e kuantidade no kualidade bee-moos ba komunidade iha territóriu Oé-Cusse.
Nune’e mós nu’udar atividade protesaun no konservasaun ambientál bee-matan sira, hanesan edukasaun ambientál ba komunidade hodi hadomi ambiente, no halo protesaun no konservasaun ba bee-matan Beun-Sila, nu’udar riku-soin iha área bee-matan sira tanba bee-moos sei fornese ba ema no animál sira.
“Ohin, ita hahú halo tara-bandu ba bee-matan Beun-Sila, nia rezultadu atu fó benefísiu ba komunidade sira bele hetan bee-moos ho kualidade no sei la susar iha futuru, tara-bandu ne’e atu hasa’e konsiénsia ema hotu, oinsá tau importánsia ba ambiente, liuliu labele lere to’os besik bee-matan sira,” Prezidente Autoridade RAEOA, Arsénio Paixão Bano, ko’alia iha aldeia Buqui, suku Usitasa’e.
Nia fundamenta, autoridade lokál ho lia-na’in sira kria ona lei interna ba tara-bandu nune’e bandu kualkér ema ka grupu labele tama ba fatin ne’e.
Programa prioridade dahuluk autoridade RAEOA iha mandatu maka bee-moos, nune’e ema hotu labele susar ba bee-moos iha futuru.
Sekretáriu Rejionál Asuntu Komérsiu no Indústria, Pedro da Silva Boquifai, hatete, polítika autoridade hakarak kria programa konservasaun ne’e ba futuru tinan-lima mai, komunidade labele hasoru krize bee-moos.
Nia dehan, kauza hirak hosi krize bee-moos no erosaun ne’e hotu mai hosi komportamentu umana nian ne’ebé la-kuidadu ambiente natureza nian.
Nia esplika, dekretu lei númeru 26/2012 kona-ba lei baze ba ambiente, entaun autoridade RAEOA iha devér atu konserva no proteje ambiente, espesiálmente atu hasa’e kuantidade no kualidade bee-moos ba komunidade.
Purtantu, Xefe suku Usitasa’e, Tomas Ulan Colo, agradese ba autoridade RAEOA tanba halo ona tara-bandu ba bee-matan ne’e, no garante katak, komunidade Usitasa’e sei kumpri regulamentu ne’e.
“Ha’u-nia suku iha aldeia tolu, idak-idak iha rasik bee-matan, ami identifika ona no fó hanoin katak iha tempu badak autoridade rejiaun hamutuk ho autoridade lokál sei halo konservasaun atu aplika tara-bandu, hanesan iha aldeia Sifin iha bee-matan rua, aldeia Pune iha rua no iha aldeia Buqui iha bee-matan 4,” nia tenik.
Entretantu, iha tinan ne’e autoridade RAEOA liuhosi Sekretaria Rejionál Asuntu Agrikultura liuhosi programa Food for Work, konsege identifka ona bee-matan iha faze dahuluk hamutuk 58 iha suku 14 kobre aldeia 32.
Nune’e mós envolve benefisiáriu hamutuk uma-kain 3.735 ho nia medida rai área konservasaun hamutuk ektare 100,99, atu konserva iha tinan ne’e, no tuir planu iha identifikasaun faze daruak sei identifka tán bee-matan 27 atu konserva iha tinan ne’e.
Tuir akta tara-bandu ne’ebé Agência TATOLI asesu katak, bainhira iha ema no grupu balu tenta kontra lei tara-bandu hirak ne’ebé autoridade fó sai maka, lidéransa komunitariu hamutuk ho lia-nain ho autoridade sei fó sansaun multa osan ho montante $1000,00, karau aman alin-haat nian ida.
Nune’e mós fahi aman boot ida, bibi aman-boot ida, foos kilograma 25 saka lima, serveza kaixa rua, inklui kontribui halo serbisu voluntáriu iha konservasaun bee-matan sira.
Ba sidadaun ruma tenta kontra lei tara-bandu ne’e no la kumpri maka autroidade lokál sira sei prosesa tuir Kódigu Penál (CP, sigla portugés) artigu 215 no 217 kona-ba krime ambientál.
Jornalista : Abílio Elo Nini
Editór : Evaristo Soares Martins