Top

MSSI sei realiza pagamentu pensaun sosiál faze dahuluk iha 18 marsu

Ministra Solidariedade Sosiál no Inkluzaun, Verónica das Dores, akompaña husi Vise-Ministra Solidariedade Sosiál no Inkluzaun, Céu Brites, no Prezidente INSS, Arlindo Pinto, hala'o konferénsia imprensa relasiona ho pagamentu ba benifísiariu pensaun sosiál tinan 2024, iha MSSI Caicoli Dili, tersa (12/03). Imajen Tatoli/Francisco Sony

DILI, 12 marsu 2024 (TATOLI)—Ministériu Solidaridade Sosiál no Inkluzasaun (MSSI), liuhosi Institutu Nasionál Seguransa Sosiál (INSS), sei realiza pagamentu pensaun sosiál ba faze dahuluk iha loron 18 marsu tinan ne’e iha territóriu laran.

“Ita-nia benefisiáriu nasionál ne’ebé sei simu pensaun sosiál iha faze dahuluk ba tinan ne’e hamutuk 97,644 ho nia montante orsamentu $22.141,67. Hosi totál benefisiáriu ne’e kompostu ema ho defisiénsia hamutuk 8,725 (9%) ferik-katuas hamutuk 88,919 (91%),” Ministra Solidaridade Sosiál Inkluzaun, Verónica das Dores, hateten, liuhosi konferénsia imprensa, iha MSSI, Caicoli, Dili, tersa ne’e.

Ministra hateten, pagamentu pensaun sosiál ba fahe dahuluk ida ne’e, benefisiáriu ho tinan 60 to’o 69, sei simu $60 kada fulan totál benefisiáriu hamutuk 28,896, benefisiáriu ho tinan 70 to’o 79, sei simu $80 kada fulan totál benefisiáriu hamutuk 44,045, benefisiáriu ho tinan 80 ba leten, sei simu $100 kada fulan ho totál benefisiariu hamutuk 15,978.

Dadus benefisiáriu ba pensaun sosiál ferik-katuas no ema ho defisiénsia ne’ebé sei simu liuhosi Banku Komersiál sira iha Timor-Leste mak hanesan, Banku Nasionál Komésiu Timor-Leste (BNCTL) benefisiáriu hamutuk 97,139, Banku Nasionál Ultra Marinu (BNU) benefisiáriu hamutuk 222, Banku Repúblik Indonézia (BRI) benefisiáriu hamutuk 226 no Banku Mandiri benefisiáriu hamutuk 57.

Pagamentu ba pensaun sosiál iha faze dahuluk ba tinan 2024 ne’e, benefisiáriu ne’ebé iha ona konta bankaria liuhosi Automated Teller Machine (ATM) P24 hamutuk 15,249 no benefisiáriu ne’ebé simu pagamentu ho konta bankaria direta hamutuk 82,395.

Aleinde ne’e iha rejistrasaun foun ba benefisiáriu pensaun sosiál nian iha 2024 hahú hosi Janeiru to’o marsu hamutuk ema 1,406, hosi númeru ne’e benefisiáriu ne’ebé registu iha banku hodi loke ona konta bankaria hamutuk 119, no benefisiariu ne’ebe seidauk loke konta bankaria hamutuk 1,287.

“Liuhosi oportunidade ida ne’e ha’u hakarak husu tulun ba autoriedade kompetente atu bele aviza ba benefesiariu sira ne’ebé seidauk iha konta bankária hodi hakbesik an ba banku komersiál sira ne’ebé eziste hodi Loke konta bankária hafoin banku halo pagamentu iha faze tuir mai,” governante ne’e husu.

Ministra Solidaridade Sosiál Inkluzaun, Verónica das Dores, esplika, lala’ok pagamentu ba pensaun sosiál nian mak hanesan, ba benefisiáriu pensaun sosiál ne’ebé utiliza kartaun ATM BNCTL ka utiliza banku seluk maka banku sei halo pagamentu kada fulan, ba benefisiáriu BNCTL ne’ebé seidauk trata kartaun ATM ka laiha posibilidade tanba distánsia, pagamentu sei hala’o kada fulan tolu.

Lalika lori benefisiáriu kondisaun moras to’o fatin pagamentu

Ba benefisiáriu ne’ebé moras no labele desloka ba fatin pagamentu, autoridade komunitária sira sei alista, entrega ba servisu deskonsentrasaun Institutu Nasional Sguransa Sosiál (INSS) no Sentru Sosiál Munisipál hodi koordena ho BNCTL ba pagamentu.

“Husu ba Família sira atu lalika lori benefisiáriu sira ne’ebé ho kondisaun moras to’o fatin pagamentu, tanba Banku BNCTL ho INSS komprimitidu sei to’o iha benefisiáriu sira-nia fatin atu halo pagamentu, hafoin pagamentu normal remata,” nia hateten.

Benefisiáriu ba pensaun sosiál bele hili mós servisu bánkariu elektróniku ne’ebé BNCTL iha ho kustu ne’ebé estabelese hosi regulamentu interna BNCTL no Banku Komersial sira ne’ebé eziste iha Timor Leste.

Ba benefisiáriu pensaun sosiál ne’ebé mate, família ne’ebé kuida benefisiáriu sei aprezenta deklarasaun óbitu ne’ebé asina deklarasaun hosi autoridade suku, hodi aprejenta ba banku BNCTL nian no tuir regulamentu internu BNCTL.

Ministra hateten, servisu deskonsentradu INSS no Sentru Sosiál Munisipál iha Munisípiu sira prontu atu atende benefisiáriu hotu, bainhira presiza.

Pagamentu tinan ne’e, husu kolaborasaun ba entidade sira hotu, liuliu autoriedade munisipál, postu administrativu, suku no aldeia hodi fasilita ba prosesu pagamentu pensaun sosiál to’o remata.

Nia afirma, MSSI mós registu benefisiáriu pensaun sosiál sira ne’ebé iha deklarasaun óbitu hosi autoridade kompetente hamutuk, 651 kompostu ema ho defisiénsia 19, ferik katuas 632.

Jornalista : Arminda Fonseca

Editór      : Rafael Ximenes de A. Belo

 

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!