VIKEKE, 22 Fevereiru 2024 (TATOLI)—Komandu FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), sábadu ne’e, realiza semináriu ho tema “A Luta de um povo em tempos difíceis pela livertasaun nasionál e uma nova luta justisa sosiciaál no prosesu de dezenvolvimentu nasionál” hodi komemora loron transformasaun FALINTIL ba F-FDTL ba da-24.
Notísia Relevante: Falur aprezenta kestaun tolu importante iha aniversáriu transformasaun F-FDTL
Semináriu ne’e hala’o inisiativa husi Komandu F-FDTL ne’ebé hetan apoia husi Ministériu Defeza (MD) hodi selebra loron transformasaun F-FDTL ne’ebé partisipa husi autoridade lokál no joven sira iha postu administradór Ossú, munisípiu Vikeke.
Oradór ba semináriu ne’e mak antigu Prezidente Repúblika (PR), Jenerál Taur Matan Ruak, jurista Abelino Coelho no antiogu embaixadór Timor Leste ba Japaun, Domigos Sarmento Alves “Nago-Soro”, hodi konta istória pasadu Timor-Leste nia luta ba ukun rasik aan, sai referénsia ba yimoroan hotu no ba jerasaun foun sira atu hadi’a moris.
Xefe Estadu-Maiór Jenerál FALINTIL Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente-Jenerál Falur Rate Laek, preokupa tanba ohin loron ema barak inventa istória luta ba ukun rasik-aan, maibé iha tempu funu rejiaun Sentru Leste diferensa ho rejiaun sira seluk iha Timor-Leste tanba istória ba luta ukun aan ne’e barak liu iha parte sentru Leste ida-ne’e.
“Tan ne’e, ami realiza semináriu ida-ne’e, perioridade ba ita-nia jerasaun liuliu estudante sira bele hatene ita-nia istória luta Timór nian. Ha’u preokupa, oin loron, ema inventa istória mak barak,” Tenente-Jenerál Falur Rate Laek hateten ba partisipante sira iha salaun Parokia Ossú.
Antigu Prezidente Repúblika no Primeiru-Ministru, Jenerál Taur Matan Ruak, haktuir prosesu transformasaun FALINTIL ba FALINTIL Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDRL) ne’e la’ós fasil maibé liuhusi prosesu naruk lakon ema barak foin hakotu funu hodi hetan libertasaun.

“Depois hetan ukun aan foin ita lori forsa sira ba faze tranzisaun forsa ezersitu ida. Iha momentu muda trazisaun ne’e difisil tebes iha ha’u-nia mandatu ne’ebá, maibé ohin loron ha’u haree F-FDTL la’o di’ak ona. Tan ne’e, ha’u-nia mensajén hakarak sai militár tenke rona orden no kumpre orden. Ha’u hato’o parabéns ba Jenerál Falur ne’ebé tau matan ba F-FDTL di’ak loos. Ida-ne’e, ha’u orgullu, protetór ba ita-nia nasaun, tanba esperiénsia pasada ita hosuru ona, ita lakohi hasoru tan,” Jenerál Taur Matan Ruak hateten.
Aleinde ne’e, líder PLP ne’e husu povu iha ukun rasik an ne’e tenke hametin independénsia, hodi reforsa identidade nasionál, ekonómia no koezasaun sosiál.
“Ita tenke uza rekursu sira-ne’ebé liuliu natar no toos, atu ita labele depende liu ba aihan importasaun sira-ne’ebé husi rai-li’ur. Tanba mosu krize ruma iha ema-nia nasaun ne’eba, ita labele hatun folin, imposivél tanba ne’e mai husi ema-nia nasaun. Nune’e mós, ita tenke respeita diretu fundamentu sidadanun sira-nian,” nia hateten.
Reprezentante estudante Sekundáriu Jerál Olokasa, Cirenia Quelemente Brandão, sente kontente partisipa semináriu ne’e tanba rona istória barak husi antigu PR Tau Matan Ruak, hodi hatutan ba maluk seluk.
“Ami orgullu bele partisipa semináriu ida-ne’e tanba ita-nia aman Taur Matan Ruak bele partilla istória ba ami. Ida-ne’e sai benifisiu ba ami, nune’e ami bele hatutan ba ami-nia maluk sira,” nia hateten.
Partisipa iha semináriu ne’e mak xefe suku, administradór, veteranu, membru F-FDTL, Polísia Nasionál Timor Leste (PNTL), komunidade no estudante sira.
Notísia Relevante: Horta husu F-FDTL hametin kooperasaun hodi prevene krime transnasionál no seguransa marítima
Jornalista : Vitorino Lopes da Costa
Editór : Cancio Ximenes




