DILI, 06 Marsu 2025 (TATOLI)--Prezidente Komisaun F ne’ebé trata asuntu Saúde, Igualidade Jéneru no Inkluzaun Sosiál, Maria Gorumali Barreto, husu entidade hotu atu promove hasa’e partisipasaun feto lidera iha setór hotu.
Lia hirak ne’e hato’o relasiona ho loron 08 Marsu ne’ebé mundu tomak sei komemora loron Internasionál Feto ho tema ba tinan ida-ne’e mak ‘Feto no Labarik Feto iha ninia Direitu, Igualidade no Empoderamentu’.
Nune’e, IX Governu Konstituisionál liuhusi Sekretaria Estadu Igualidade (SEI) fó sai tema nasionál ‘Feto sira bele Lidera iha área hotu,’.
“Ita haree husi tema nasionál ne’e klaru ba ita hotu katak, kualkér setór hotu ne’e feto mós prontu atubele lidera,” Prezidente Komisaun F, Maria Gorumali Barreto hateten iha resintu PN, kinta ne’e.
Notísia relevante : Asosiasaun Feto potensiál Vikeke prepara aan apoia polítika implementasaun podér lokál
Nia fó ezemplu, hanesan iha setór infraestrutura no forsa defeza la’ós orienta ba mane de’it maibé feto sira mós iha direitu atubele lidera iha instituisaun ne’e.
“Kuaze ema haree só mane de’it mak bele, maibé realidade feto bazeia ba tema komemorasaun iha tinan ne’e feto prontu lidera iha setór hotu,” nia akresenta.
Deputadu Bankada Governu husi Kongresu Nasionál Rekonstrusaun Timorense (CNRT) ne’e nota envolvimentu feto lidera hanesan husi meza PN lidera maioria husi feto ho persentajen feto iha Parlamentu liu ona kuota 30%.
“Ne’e parte ida ita halo komparasaun ho nasaun dezenvolvimentu karik, ita bele dehan partisipasaun feto iha Parlamentu ne’e avansadu liu ho nasaun seluk liu-liu iha ASEAN, ita númeru dahuluk,” Deputada ne’e tenik.
Enkuantu, iha parte Governu nian, númeru feto menus, ho persentajen 7% de’it.
“Entaun ida-ne’e ita presiza kontinua hasa’e iha futuru. Ita haree iha Prezidente autoridade munisípiu ne’e iha feto na’in-rua asume pozisaun, iha parte seluk ita haree ba Diretór Jerál no Diretór Nasionál sira iha ministériu relevante hanesan Ministériu Saúde, Ministériu Edukasaun, Ministériu Juventude Desportu no Arte Kultura, Ministériu Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun, Ministériu Interiór ne’e envolve feto maski seidauk másimu, ida-ne’e mak ita-nia dezáfiu,” nia katak.
Tanba ne’e membru Parlamentu sira nafatin hato’o ba Sekretaria Estadu Igualidade (SEI) no organizasaun feto iha partidu polítiku no feto Parlamentu atu halo esforsu maka’as, liu-liu atu prepara kadernizasaun ba feto sira nomós lideransa feto sira iha eleisaun Asembleia munisipál ne’ebé IX Governu Konstituisionál planu sei realiza iha 2027.
Deputada ne’e rekomenda, atu hasa’e partisipasaun, dahuluk husi SEI tenke haree planu asaun igualidade jéneru, planu asaun violénsia bazeia ba jéneru nomós polítika abordajen jéneru ne’ebé iha presiza ezije ba nível superiór sira hodi tau prioridade ba feto sira.
“Tanba ita iha Timor-Leste opta hela kuota 30% la’ós ba de’it Parlamentu maibé inklui governante no diresaun ministéri hotu tenke aplika. Maibé realidade ita sei iha dezafiu, nune’e ita buka advokásia nafatin bele hetan konsiderasaun husi superiór sira hodi bele tau prioridade ba feto,” nia dehan.
Deputada Bankada Governu ne’e nota, problema agora mak feto sira presiza atu kapasita-an nomós presiza partisipa másimu iha atividade hotu hodi bele eleva sira-nia kuiñesimentu, esperiénsia iha jestaun lideransa no sai jestór ida di’ak bainhira hetan konfiansa.
Jornalista : Nelson de Sousa
Editora : Julia Chatarina