DILI, 18 Juñu 2025 (TATOLI)-Prezidente Tribunál Rekursu, Afonso Carmona, hateten Konsellu Majistradu Judisiál (KSMJ) halo ona reuniaun hodi halo diskusaun inisiál kona-ba promosaun ba juis sira.
“Primeiru ita observa uluk lei liga ho númeru juis sira ne’ebé terseiru no segunda klase hira, depois ita liga ho lei halo promosaun ka la’e? Entaun, reuniaun [Konsellu] ida mai ne’e mak ita foin tama ona ba diskusaun kona-ba ida-ne’e, bele promove sira ka la’e? Se bele ita deside no labele buka solusaun tenke altera lei, purezemplu”, nia dehan.
Prezidente Tribunál salienta loloos iha juis na’in-34, maibé rua mate no rua sai no daudaun iha de’it juis na’in-30. Juis primeira klase iha haat iha Tribunál Rekursu, segunda klase iha neen no restu ho terseira klase.
Relembra katak deputadu bankada CNRT, Gabriel Soares, antes ne’e husu ba atuál Prezidente Tribunál Rekursu atu tau atensaun ba promosaun majistradu ka juis sira.
“Husu atu implementa Estatutu Majistradu Judisiál nian hodi halo promosaun períodikamente ba majistradu sira tuir lei haruka”, nia hato’o.
Tuir bankada nia haree, laiha promosaun ba juis sira iha tinan barak nia laran. “Ita tenke kore grupu ki’ikoan ida ne’ebé kontrola Tribunál Rekursu, grupu ida ne’ebé taka no permite de’it sira atu deside kestaun justisa iha nasaun ida-ne’e, halo justisa sai frájil ba beibeik”, afirma.
Nia salienta setór justisa hasoru dezafiu barak, hanesan sei falta juis no prokuradór sira, laiha promosaun karreira, laiha avaliasaun, laiha rekrutamentu no seluk tan.
Lei númeru 5/2022, 30 Marsu, ne’ebé ko’alia kona-ba estatutu majistradu judisiál artigu 165 (definisaun no kompozisaun) iha alínea 2 hateten Konsellu Superiór Majistradu Judisiáriu prezide husi Prezidente Supremu Tribunál Justisa nian no kompostu husi membru sira: a) Ida nomeia husi Prezidente Repúblika; b) Ida Parlamentu Nasionál mak hili; c) Ida Governu mak nomeia; d) Ida tan hili Hosi Majistradu sira.
Artigu 172 ko’alia kona-ba kompeténsia sira husi Konsellu Majistradu Judisiál mak a) nomeia, koloka, transfere, promove, hasai, apresia méritu profisionál, ezerse asaun dixiplinár no iha jerál, hala’o aktu hotu-hotu ho natureza hanesan relasiona ho majistradu judisiál sira; b) hatuur objetivu estratéjiku no prosesuál ba dezempeñu tribunál sira-nian; c) elabora no aprova regulamentu internu Konsellu nian, regulamentu serbisu inspesaun nian no sira seluk ne’ebé bele sai nesesáriu ba ezersísiu kbiit; d) deside kona-ba dezafiu administrativu nesesáriu sira ne’ebé temi iha artigu 187.
Notísia relevante: PPN no PTR diskute alterasaun lei atu solusiona kazu pendente iha tribunál
Jornalista: Nelson de Sousa
Editora: Maria Auxiliadora




