DILI, 07 Outubru 2025 (TATOLI)—Prezidente Autoridade Munisípiu Dili (AMD), Francisco dos Santos, informa AMD aloka orsamentu $5.000 hodi selebrasaun aniversária Sidade Dili ba dala-256 ne’ebé sei realiza iha 10 Outubru tinan ne’e.
“Autoridade Munisípiu Dili iha nia loron rasik, 10 Outubru. Autoridade Munisípiu Dili la fó finansiamentu ne’ebe adekuadu ba asuntu ne’e tanba ita seidauk iha lei ruma atu legaliza loron ida-ne’e. Maibé, iha orsamentu $5.000 de’it ne’ebé atu kobre serimónia abertura no enserramentu ba loron referidu,” nia dehan ba TATOLI iha nia kna’ar fatin, Matadouru, Dili, Tersa ne’e.
Nia esplika, eventu loron Sidade Dili ne’e hahú iha loron 06-09 Outubru 2025. Iha eventu ne’e iha atividade te’in, feira fa’an produtu lokál, divertimentu husi labarik Dili sira, múzika husi banda sira no atividade karavana kulturál iha 10 Outubru ne’ebé sei partisipa husi komunidade Dili.
Atividade karavana kulturál hahú hosi Ministériu Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun (MNEK) to’o iha Largo Lesidere, ne’ebé akompaña mós ró sira iha tasi.
Konstituisaun Repúblika Demokrátika Timor-Leste Artigu 14, konsidera bandeira, emblema no inu nasionál nu’udár símbolu nasionál ida. Maski sidade kapitál la konsidera nu’udár símbolu nasionál tuir Konstituisaun hateten, maibé sidade Dili konstitui “símbolu independénsia no dezenvolvimentu Nasionál nian ida” ba maioria sidadaun nasionál no ba sidadaun estranjeiru sira-ne’ebé mai vizita Timor.
Istória harii Sidade Dili
Sidade Dili hahú harii iha 10 Outubru 1769 no sai hanesan kapitál Timor-portugés. Iha tinan ne’e duni, sidade ne’e iha uma lubun de’it ne’ebé harii ho uma-tali no hetan protesaun hosi trinxeira no baluarte sira. Liu tiha tinan 44, hafoin hahú konstrusaun sidade Dili iha tinan 1813, abitante hela iha Dili ne’e ema-na’in 1769.
Iha 1852, ema ne’ebé horik iha Dili hamutuk 3017 no iha tinan 1879 ema-ne’ebé hela iha sidade Dili hamutuk 4.114. Iha Governadór José Maria Marques nia ukun, nia haruka halo Dili sai sidade, ne’ebé iha fulan Janeiru tinan 1864 sa’e ba kategoria hanesan sidade. Maibé, foin iha tinan 1940 mak Dili sai nu’udár Konsellu.
Entaun, entre 1881 no 1888, hahú hadi’a estrada hirak-ne’ebé liga sidade Dili ho fatin hirak-ne’ebé besik Dili, no hahú loke mós rede abastesimentu bee nian ida no harii Faról hodi leno fatin ba ró sira atu tama-sai Dili.
Nune’e, ho ida-ne’e, katedrál no edifísiu Kámara Munisipál Dili harii iha sékulu XX. Tanba ne’e, iha Janeiru 1942, tropa australianu sira tun ho ró iha Dili no sira hato’o razaun katak illa Timor ne’e importante ba defende Austrália, karik forsa Japaun nian sira ataka Austrália.
Entaun, iha fulan ida tuirmai, Japaun tama iha Timor no hela iha Timor to’o Setembru 1945. Durante períodu ida-ne’e, Dili hetan bombardeamentu hamutuk 94 hosi aviaun Austrália nian sira.
Bainhira Segunda Guerra Mundial ramata, maka Portugál fila mai ukun fali Timor. Iha tempu ne’e, tenke harii hikas fali sidade Dili, tanba hetan destruisaun hafoin Segunda Guerra Mundiál no bele adapta aan ba dezafiu hirak foun ne’ebé atu mosu daudaun.
Rejistu sira hatudu katak, entre 1959 to’o 1963, liuhosi komandu governadór Filipe José Freire Temudo Barata, harii pontikais Dili, nune’e mós loke filafali bee dalan ba bee fo’er sira no hatama bee hemu no eletrisidade, no iha tempu ne’ebá harii mós eskola sira, ospitál sira loke no hadi’a mós estrada foun sira.
Iha 1965, ema hela iha Sidade Dili ne’e hamutuk na’in-10.338. Entaun, Governadór seluk tuirmai, ne’ebé kaer ukun to’o 1967, Jenerál José Alberty Correia, nahe alkatraun ba estrada hirak prinsipál iha Dili, hanaruk tan eletrisidade hodi lakan ba oras 24 nia laran, aprova mós lei hirak kona-ba kondisaun estétiku, relasiona ho ijiene no konfortu bainhira ema atu harii uma ida.
Entre 1968 no 1972, bainhira jenerál José Nogueira Valente Pires mak ka’er ukun, Kámara Munisipál harii bairru sosiál sira-ne’ebé atu fahe ba populasaun hirak kbiit-laek sira.
Iha 1972, Dili hetok aumenta tan ema-ne’ebé mai horik iha sidade. Tanba, tuir rejistu, ema hamutuk na’in-17.000 (rihun sanulu resin hitu) mak hela iha Dili iha 1972 no ema besik na’in-40.000 mak hela iha Dili molok atu Timor Proklama ninia ukun rasik aan iha loron 28 fulan-Novembru 1975.
Hosi sidade Dili nia istória, ne’ebé hahú iha 1965 ne’e ema-ne’ebé hela iha Sidade Dili ne’e hamutuk na’in-10.338, to’o agora bazeia ba sensu populasaun 22 ne’e iha populasaun totál hamutuk 324.269 mak hela iha Dili, ne’ebé kompostu hosi feto hamutuk 160.291 no mane hamutuk 163.978.
Jornalista: Osória Marques
Editór: Xisto Freitas da Piedade





