Top

Liu Taxa Dezempregu: Timor-Leste nia Dezafiu Empregu Reál

Ofisiaál Dezenvolvimentu Rurál ILO, Tendy Gunawan. Imajen Tatoli/Francisco Sony

Tendy Gunawan husi International Labour Organization (ILO)

Iha fulan-Agostu tinan ne’e halo tinan rua ho balun dezde ha’u to’o iha Timor-Leste. Maski iha dezafiu ekonómiku nasaun nia laran, buat ne’ebé destaka liu maka karinñu no reziliénsia hosi nia povu. Ema hotu sempre prontu atu ajuda, iha ne’ebé de’it, bainhira de’it sira bele, optimista tebes maski iha dezafiu barak ne’ebé sira hasoru.

Maibé iha espíritu akollimentu ida-ne’e nia okos iha realidade ida ne’ebé monok liu: ba timoroan barak, buka moris maka dezafiu loroloron nian. Iha Dili, vendedór ambulante sira hale’u estrada sira. Mane sira lori manu lokal ka fahi-oan sira  ho ai-leba iha  sira nia kabas. Ema seluk dudu karoxa todan sira iha meiudia rai manas hodi fa’an modo ho nuu. Feto sira tuur iha supermerkadu nia oin hodi fa’an produtu fresku sira, enkuantu ferik sira ho pasiénsia fan banin-ben iha botir ne’ebé taka ho batar-kain. Hirak-ne’e la’ós senáriu izoladu— buat sira ne’e maka moris ba família rihun ba rihun nian. Iha ekonomia informál.

Tuir Peskiza Forsa Traballu Timor-Leste 2021, pursentu 77 hosi empregu hotu-hotu maka informál, ne’ebé reflete medida boot ne’ebé maka meius subsisténsia sira depende ba atividade ekonómiku sira fora hosi arranju traballu formál sira. Husi restu pursentu 23 ne’ebé iha duni serbisu formál, governu maka empregadór formál boot liu ho traballadór formál na’in ualu hosi na’in sanulu ne’ebé maka estadu emprega. Ida-ne’e revela merkadu traballu ida ne’ebe limitadu ba empregu ne’ebé estável no produtivu.

Tinan-tinan joven rihun ba rihun mak tama iha merkadu traballu. Maibé nia dezafiu la’os de’it kriasaun empregu. Iha 2022, taxa partisipasaun forsa traballu Timor-Leste nian iha de’it porsentu 36. Ho liafuan seluk, besik dois tersus hosi ema sira ho idade serbisu nian – besik ema 562,000 hosi 809,000 – la partisipa ativamente iha merkadu traballu. Feto sira hetan afetadu desproporsionál, ho partisipasaun iha forsa traballu besik 20% ki’ik liu duké mane sira.

Númeru sira-ne’e konta istória importante ida. Dezafiu la’ós de’it dezempregu; ida-ne’e mós númeru boot ema nian ne’ebé maka desligadu hosi merkadu traballu. Barak maka para ona buka serbisu tanba oportunidade adekuadu sira simplesmente la eziste. Sira seluk envolve nafatin iha serbisu informál ho produtividade ki’ik tanba sira iha alternativa realistiku uitoan de’it. Hasoru kontestu ida-ne’e, karik la’ós surpreza ida katak joven Timor-oan barak aumenta ba beibeik haree empregu iha rai-li’ur nu’udar sira-nia oportunidade di’ak liu ba futuru.

Liuhusi ha’u-nia serbisu iha Timor-Leste, ha’u hasoru joven talentu no motivadu barak ne’ebé hili dalan ida-ne’e. Antes ne’e nu’udar mestre ida ne’ebé enerjétiku no artikuladu iha eskola agrikultura ida ne’ebé nia númeru estudante  tun beibeik. Ohin loron, nia serbisu iha Austrália tuir programa traballadór sazonál. Ida seluk maka treinadór jináziu nian ho tinan tolunulu resin ne’ebé mós hili serbisu sazonál iha rai-li’ur.

Istória sira-ne’e la’ós ona esepsionál – sira maka norma. Foin-sa’e sira ne’ebé tama iha merkadu traballu la’ós de’it kompete ho sira nia kolega sira maibé mós ho traballadór sira ho idade boot ne’ebé nafatin subempregadu, dadur iha serbisu sira ho produtividade ki’ik, ho rendimentu ki’ik, ka serbisu sira ne’ebé sira lakohi atu halo.

Ha’u hasoru joven Timor-oan barak ne’ebé matenek graduadu sira iha rai-li’ur ne’ebé simplesmente rende hodi buka serbisu ne’ebé tuir sira nia background edukasaun. Pergunta urjente maka se karik nasaun nia joven sira ne’ebé iha talentu bele hetan oportunidade sira ne’ebé signifikativu ne’ebé permite sira atu kontribui sira nia abilidade sira iha uma. Bainhira profesór sira, formadór sira no graduadu sira hosi universidade haree beibeik migrasaun hanesan sira nia opsaun di’ak liu, nasaun ne’e iha risku atu lakon la’ós de’it traballadór sira maibé mós kapitál umanu ne’ebé presiza atu dudu nia dezenvolvimentu iha futuru. Kria empregu barak liután maka esensiál, maibé konversa tenke hakat liu númeru sira. Timor-Leste presiza setór privadu ida ne’ebé buras daudaun ne’ebé iha kapasidade atu kria serbisu ne’ebé produtivu, dignu, hamutuk ho investimentu sira iha edukasaun, abilidade no empreendedorizmu ne’ebé liga foin-sa’e sira ho oportunidade reál sira. Se lae, ninia matenek nabilan barak sei kontinua haree sira-nia futuru la’ós iha Timor-Leste, maibé iha rai-li’ur.

Ba dala uluk, taxa dezempregu Timor-Leste nian parese relativamente kiik. Iha dékada ikus ne’e iha média sira besik pursentu 3 to’o 4 ne’ebé tun ba besik pursentu 2.9 iha 2022. Iha superfísie, númeru ida-ne’e sujere katak dezempregu la’ós preokupasaun boot ida. Maibé títulu ida-ne’e konta de’it parte ida hosi istória

Tuir Estatístika Internasionál Traballu nian, ema ida define hanesan dezempregu de’it se nia laiha serbisu, buka serbisu ho ativu durante semana haat liubá, no disponivel atu hahú serbisu kedas. Ema ne’ebé maka para ona buka serbisu, hein hela oportunidade serbisu iha rai-li’ur lahó kontratu ruma, ka la disponivel ba serbisu konsidera hanesan dezempregu no estatístikamente klasifika hanesan ema ne’ebé la tama iha forsa traballu.

Distinsaun ida-ne’e importante tebes atu komprende eskala loloos hosi dezafiu ne’ebé iha. Iha Timor-Leste, númeru ema ho idade serbisu ne’ebé la’ós forsa traballu liu dala rua hosi númeru ne’ebé ekonomikamente ativu. Foin-sa’e barak maka la iha serbisu no mós la buka serbisu ho ativu. Balun hein, dala barak fulan ka tinan, ba oportunidade empregu iha rai-li’ur ne’ebé karik nunka akontese. Ema seluk sai laran-kraik hafoin buka serbisu beibeik maibé la hetan susesu. Maski entre sira ne’ebé maka serbisu, barak maka subempregu—serbisu oras balun de’it, hetan rendimentu ki’ik, ka serbisu iha serbisu sira ne’ebé maka uza uitoan de’it sira nia edukasaun, abilidade no potensiál.

Governu Timor-Leste hasoru tarefa tolu iha tinan hirak oin mai. Tenke kria servisu ba dezempregadu sira, enkoraja sira ne’ebé la’ós forsa traballu atu partisipa fali, no hadi’a kualidade no produtividade servisu ba ema rihun atus ba atus ne’ebé agora daudaun serbisu maibé luta atu hetan moris ne’ebé di’ak.

Laiha solusaun lalais sira.

Harii setór privadu ida ne’ebé dinámiku ne’ebé bele kria númeru boot husi empregu produtivu sira sei lori tinan barak. Hadi’a infraestrutura, atrai investimentu, hametin edukasaun no formasaun profisionál, no apoia empreendedorizmu ne’e hotu halo parte iha solusaun. Nune’e mós rezolve barreira kulturál no sosiál sira ne’ebé kontinua limita feto sira-nia partisipasaun iha merkadu traballu.

Iha tempu hanesan, empregu iha rai-liur kuaze serteza sei sai nafatin parte importante ida iha istória dezenvolvimentu Timor-Leste nian. Osan sira ne’ebé haruka hosi traballadór migrante sira kontribui ona ba besik pursentu 11 hosi osan ne’ebé tama iha nasaun, ne’ebé halo sira sai hanesan fonte ida hosi rendimentu estranjeiru boot liu iha nasaun hafoin petróleu. Duké haree migrasaun hanesan de’it válvula eskapamentu ba dezempregu, ema sira ne’ebé halo polítika tenke haree mós hanesan oportunidade ida. Investe iha dezenvolvimentu abilidade bele ajuda Timor-oan barak liután asesu ba serbisu sira iha rai-liur ho abilidade aas liu, ho saláriu di’ak liu enkuantu asegura katak sira hetan esperiénsia no rendimentu ne’ebé ikusmai bele fó benefísiu ba sira-nia família no sira-nia nasaun.

Tanba ne e dezafiu empregu Timor-Leste nian la ós simplesmente kona-ba hamenus dezempregu. Maibe kona-ba kria ekonomia ida iha ne’ebé joven sira bele imajina futuru ida iha uma, iha ne’ebé serbisu sai produtivu no rekompensativu, no iha ne’ebé migrasaun sai hanesan opsaun ida duké nesesidade ida. Nasaun nia rekursu boot liu la’ós nia rezerva petróleu sira—maibé nia ema sira. Asegura katak sira iha oportunidade atu realiza sira-nia potensiál bele sai investimentu importante liu ne’ebé Timor-Leste bele halo iha nia futuru.

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!