Top

Prezidente Repúblika konsidera F-FDTL nu’udár kontinuasaun obra FALINTIL

Membru F-FDTL marsa bainhira partisipa Komemorasaun Loron FALINTIL ba da-51 iha Sobasula, Suku Abu, Postu Administrativu Matebian, Kinta (20/08/2026). Imajen TATOLI/Natalino Belo

BAUKAU, 20 Agostu 2026 (TATOLI)—Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta, konsidera FALNTL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL) nu’udar parte kontinuidade husi Forsa Armada Libertasaun Nasionál Timor-Leste (FALINTIL).

Xefe Estadu esplika iha Selebrasaun Loron Nasionál FALINTIL parte husi legadu iha-ne’ebé tenke haree Forsa Defeza sira-nia prezente no futuru hanesan rezisténsia nia vitória boot liu maka transforma forsa libertasaun nasionál ida ba instituisaun republikana, subordinada ba konstituisaun, Estadu Direitu no valór demokrátiku sira.

“Sira-ne’ebé luta ba independénsia horisehik sai instituisaun ida-ne’ebé servisu ba sidadaun hotu-hotu no ba defeza repúblika,” Horta hateten iha Sobasula, Suku Abo, Postu Administrativu Matebian, Kinta ne’e.

Komandante Supremu F-FDTL ne’e relata F-FDTL sira reprezenta FALINTIL nia kontinuidade istórika, mezmu ezerse misaun ne’ebé diferente hanesan FALINTIL moris iha kontestu okupasaun no luta ba sobrevivénsia nasionál, enkuantu F-FDTL eziste iha Estadu independente, soberanu no demokrátiku, ho responsabilidade atu prezerva pás ne’ebé alkansa ona, defende integridade territoriál no garante seguransa nasionál.

Aleinde ne’e, Konstituisaun RDTL define misaun atu defende independénsia nasionál, soberania no integridade territoriál, hodi kontribui mós ba estabilidade, pás no seguransa rejionál no internasionál.

“Iha sékulu 21, dezafiu sira defeza nasionál nian lahanesan ho sira iha pasadu. Seguransa Estadu sira-nian la depende ona de’it ba kapasidade militár tradisionál sira,” Horta akresenta.

Horta argumenta ameasa foun sira inklui atake sibernétiku sira, manipulasaun informasaun nian, risku teknolójiku sira, kriminalidade transnasionál, mudansa klimátika no disputa sira kona-ba rekursu estratéjiku sira.

Tanba ne’e, modernizasaun F-FDTL tenke sai kompromisu ne’ebé la’o nafatin katak faze modernizasaun la’os atu hetan ekipamentu ne’ebé avansadu liu, maibé liuliu investe iha ema, formasaun, koñesimentu, dixiplina, lideransa, konservasaun no kooperasaun ho parseiru rejionál no internasionál sira.

Diplomata ne’e hateten Timor-Leste harii ona parseria estratéjika defeza nian ho Austrália no Portugál, no dezenvolve kooperasaun ne’ebé aumenta ba beibeik ho Brazíl, Xina, Koreia-Súl, Estadu Unidu Amérika (EUA), Índia, Indonézia, Japaun, Nova Zelándia no parseiru sira seluk.

Kooperasaun eselente iha área seguransa no defeza ho Austrália no Portugál importante liuliu tanba nia importánsia ba kontinuidade, impaktu no profundidade. Iha tempu hanesan, fundamentál atu diversifika no fortalese relasaun defeza nian ho parseiru sira ASEAN nian no país sira seluk iha komunidade internasionál.

Kooperasaun ne’e regularmente tradús ba ezersísiu konjuntu, formasaun no interkámbiu militár, hodi permite F-FDTL atu reforsa ninia kapasidade operasionál no interoperabilidade ho forsa belun sira, ezemplu hanesan ‘Hari Hamutuk ho Austrália, Dalan ba Dame ho EUA’, no mós ezersísiu sira-ne’ebé hala’o iha kuadru kooperasaun defeza nian ho Indonézia no nasaun sira CPLP nian.

Aleinde ne’e, Iha fulan-Agostu ne’e, F-FDTL partisipa hela iha Pacific Partnership 2026, iha Timor-Leste ho Estadu Unidu no parseiru internasionál sira seluk, no iha Ezersísiu FELINO 2026, iha Brazíl, ho nasaun sira CPLP nian.

Seluk, asiste ona aumentu kooperasaun navál ho Xina, Fransa, Estadu Unidu no Reinu Unidu, inklui liuhosi vizita sira hosi ró militár sira no asisténsia umanitária ba ita-nia portu sira.

Enkuantu, kooperasaun ho Xina, Timor-Leste sei defende nafatin abordajen ida bazeia ba diálogu, kooperasaun no respeitu ba lei internasionál ho fiar katak pás no estabilidade rejionál presiza hametin mekanizmu sira ba diálogu no kooperasaun entre ASEAN no poténsia boot sira, inklui Xina, Índia, EUA no nasaun sira hosi Uniaun Europeia (UE).

Iha esforsu ida-ne’e, tuir nia, konta ho papél importante ne’ebé UE bele hala’o hodi promove dame, ekilíbriu no rezolusaun pasífika ba konflitu sira entre poténsia boot sira, hodi respeita nafatin lei internasionál no prinsípiu sira hosi Karta Nasaun Unida nian.

“Ezersísiu no parseria sira-ne’e hatudu katak F-FDTL sira progresivamente hakat hosi sai de’it benefisiáriu hosi kooperasaun ba sai parseiru ativu hodi harii seguransa, pás no resposta umanitária, partikularmente iha rejiaun ASEAN no Ázia-Pasífiku,” Horta tenik.

Horta hatutan Forsa Defeza sira tenke kontinua afirma sira-nia-an nu’udar instituisaun profisionál ida, preparadu no adaptadu ba ezijénsia sira mundu nian ne’ebé muda beibeik.

Área fundamentál ida ba futuru defeza nasionál nian mak domíniu teknolojia foun sira, inklui Intelijénsia Artifisiál. Revolusaun dijitál altera maka’as maneira Estadu sira proteje sira-nia interese no hatán ba krize sira.

Teknolojia informasaun, análize dadus, sistema autónomu no intelijénsia artifisiál bele reforsa kapasidade vijilánsia, planeamentu no resposta hosi instituisaun nasionál sira.

Iha kontestu foun ida-ne’e, siberseguransa mós sai hanesan komponente esensiál ida hosi soberania nasionál. Infraestrutura dijitál sira, inklui sistema governamentál nian, komunikasaun sira, enerjia, servisu esensiál sira no instituisaun finanseira sira ne’ebé enfrenta ameasa sira-ne’ebé ultrapasa fronteira fízika sira.

Entretantu, Selebrasaun Loron FALINTIL ba da-51 (20 Agostu 1975-20 Agostu 2026) realiza iha Foho Matebian, Suku Abo, Postu Administrativu Matebian ne’ebé partisipa husi membru Governu, eis titular, korpu diplomátiku, lider Autoridade Munisipál, komunidade, veteranu no membru F-FDTL.

Jornalista: Natalino Belo 

Editór: Xisto Freitas da Piedade

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!