Top

Livru “Mauberiadas”: Liafuan “Maubere” mak povu TL nia identidade no dignidade

Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão. Imajen/Mídia PM.

DILI, 18 Setembru 2026 (TATOLI)—Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão, hateten iha tinan 1975 ne’e Timor-Leste tama iha períodu transformasaun boot no liafuan “Maubere” iha signifikadu importante ba identidade no dignidade povu Timoroan.

Kultura no literatura iha kapasidade atu oferese lia ba povu, tanba literatura la’ós de’it kona-ba liafuan, maibé bele sai hanesan lalenok ne’ebé reflete moris, esperansa, sofrimentu no mehi ema sira nian.

Tanba ne’e, poema Mauberíadas iha ligasaun ho tradisaun literária Portugál liuliu Os Lusíadas, maibé obra ne’e buka hato’o esperiénsia no realidade povu Timor nian.

Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão. Imajen/Mídia PM.

Bainhira haree fila-fali bá obra ne’e depois de liu tinan barak, Xanana Gusmão komprende katak hakerek kultura mós sai forma ida atu rai no prezerva memória.

“Timor-Leste liuhusi períodu istóriku naruk, inklui konflitu, sofrimentu, okupasaun, rezisténsia no luta bá independénsia. Iha prosesu ne’e, kultura, lian, poezia no istória ajuda povu atu la haluha nia identidade no dalan istóriku ne’ebé liu ona,” PM Xanana hateten iha aprezentasaun livru “Mauberiadas” ne’ebé hala’o iha Embaixada Portugal iha Díli, ho prezensa Embaixadór Portugal iha Timor-Leste, Duarte Bué Alves, membru Governu, reprezentante korpu diplomátiku, reprezentante instituisaun no parseiru sira, eskritór, poeta no konvidadu sira, sesta (18/09) ne’e.

Xefe Governu ne’e hato’o apresiasaun bá Porto Editora no ema hotu ne’ebé kontribui ba publikasaun no divulgasaun edisaun foun Mauberíadas, no enkoraja juventude Timor-Leste atu kontinua lee, hakerek no aprende.

“Nasaun ida labele harii de’it ho estrada, edifísiu no infraestrutura. Nasaun ida tenke harii mós ho memória, kultura, edukasaun no kapasidade rasik atu hanoin,” PM Xanana subliña.

Valór obra ne’e la’ós tanba naran autór nian, maibé tanba Kay Rala Xanana Gusmão bele ajuda jerasaun foun komprende liután istória no identidade Timor-Leste.

Iha fatin hanesan, Diretór Plural Editores Timor-Leste, Helder de Carvalho hato’o agradesimentu ba PM Xanana tanba konfiansa ne’ebé fó bá Grupu Porto Editora, ne’ebé Plural Editores Timor-Leste halo parte, kona-bá publikasaun no divulgasaun ba ninia obra.

Helder de Carvalho mós hato’o apresiasaun ba Embaixadór Portugal, Duarte Bué Alves, no ekipa Embaixada nian bá apoiu no kooperasaun ne’ebé fó bá promosaun lian Portugés iha Timor-Leste.

Portugés bele sai hanesan memória ida kona-ba rezisténsia, instrumentu bá koñesimentu no ponte ne’ebé halibur povu sira iha Komunidade Países de Língua Portuguesa (CPLP).

Instituisaun ne’e servisu ona iha Timor-Leste durante tinan sanulu-resin-rua, no kontinua enfrenta dezafiu atu promove leitura iha país.

“Esperiénsia ne’e reforsa nesesidade atu iha kooperasaun besik entre instituisaun públika no privada hodi promove leitura, koñesimentu no kultura eskrita,” nia hateten.

Helder de Carvalho mós refere bá kooperasaun Plural Editores ho instituisaun sira iha Timor-Leste, inklui Ministériu Edukasaun, Ministériu Ensinu Superiór, Gabinete Primeiru-Ministru, Gabinete Fronteira Terrestre no Marítima, Universidade Nasionál Timor Lorosa’e no instituisaun parseiru sira seluk.

Embaixadór Portugal iha Timor-Leste, Duarte Bué Alves, hateten katak aprezentasaun Mauberíadas fó oportunidade atu valoriza literatura, kultura no memória istórika Timor-Leste, no mós reforsa ligasaun kulturál no linguístika entre Timor-Leste ho Portugal.

Literatura bele sai ponte entre povu sira no ajuda jerasaun sira komprende liután istória no identidade.

“Mauberíadas lori leitór sira fila-fali bá momentu ida importante iha istória Timor-Leste, bainhira autór sei joven no hakerek obra ne’e iha tinan 1975,” nia afirma.

Tanba ne’e, nia hato’o apresiasaun ba PM Xanana Gusmão no ema hotu ne’ebé kontribui bá publikasaun no divulgasaun obra ne’e, no enkoraja atu literatura no leitura kontinua sai parte importante hosi dezenvolvimentu kultura no edukasaun iha Timor-Leste.

Aprezentasaun Mauberíadas ne’e sai mós oportunidade atu hametin kooperasaun kulturál entre Timor-Leste ho Portugal, liuliu iha área literatura, lian no promosaun leitura.

Livru poema “Mauberíadas” nu’udar obra literária husi Primeiru-Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão, sai nu’udár obra ne’ebé lori leitór sira atu haree fila-fali ba memória, kultura, identidade no esperiénsia povu Timor-Leste iha períodu importante ida hosi istória nasaun nian.

Mauberíadas mak poema ne’ebé Xanana Gusmão hakerek iha tinan 1975, bainhira nia sei joven no servisu nu’udár jornalista. Obra ne’e hetan Primeiru Prémiu iha Konkursu Literáriu 1975, ho tema “Cultura é a Liberdade do Povo”.  Lansamentu edisaun Porto Editora nian akontese iha sede CPLP, Lisboa, iha 17 Outubru 2024, aprezenta husi Luís Amado, Antigu Ministru Negósiu Estranjeiru Portugal nian.

Iha obra ne’e, autór uza tradisaun poétika lian Portugés nian, inklui referénsia bá Os Lusíadas, hodi hato’o reflesaun kona-bá Timor, povu Timoroan, sofrimentu, esperansa, identidade no destinu nasaun nian.

TATOLI

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!