iklan

OEKUSI

Komisaun F deteta problema tolu iha Ospitál Referál Oekusi

Komisaun F deteta problema tolu iha Ospitál Referál Oekusi

Prezidente Komisaun F Parlamentu Nasionál, Deputada Maria Gorumali Barreto. Imajen Tatoli/Francisco Sony.

OEKUSI, 16 Maiu 2025 (TATOLI) – Membru Parlamentu Nasionál (PN) husi komisaun F ne’ebé trata asuntu kona-ba saúde, sosiál, iguáldade jéneru no veteranu, halo fiskalizasaun ba Ospitál Referál Rejiaun Administrativa Espesiál Oekusi Ambeno (RAEOA), ne’ebé identifika iha problema tolu liuliu armazein ba ai-moruk, liña eletrisidade no rezidénsia ba pesoál saúde sira.

“Ami mai halo fisklalizasaun dezde loron 14 Maiu to’o ohin, ami fokuliu ba fasilidade saúde no ai- moruk sira iha postu no sentru saúde liuliu Ospitál Referál Oekusi,” Prezidente Komisaun F, Parlamentu Nasionál, Deputada Maria Gorumali Barreto, dehan ba jornalista sira iha sentru saúde Kiomaonteko Oekusi, ohin.

Notísia relevante:Ospitál Referál Oekusi rejista bebé na’in-neen lakon vida durante trimestre dahuluk

Nia haktuir, vizita dahuluk fiskaliza ba iha edifisíu no armazein fatin ba Institutu Nasionál Produtu Médiku no Fármaséutiku (INFPM) nian tau ai-moruk sira, iha ne’ebá identifika edifisíu ne’e diferensia ho ospitál rejionál Baukau, Bobonaro no Ainaro.

“Tanba haree ba asuntu ai-moruk nian, maibé nia fatin edifisíu ne’ebé mak tau ai-moruk ne’e laiha distánsia, ida-ne’e ami husu hela relatóriu husi Sekretáriu Rejionál Saúde, atubele entrega dokumentu sira-ne’e ba komisaun, tanba fatin ne’e la tuir padraun (estandarizaun), tanba rai ai-moruk ne’e ladún iha suhu ka fatin ladún malirin, kuandu uma ne’e manas demais entaun afeta ba kualidade ai-morruk sira bele estraga, ida-ne’e mak problema primeiru,” nia afirma.

Notísia relevante:Primeiru-Ministru lansa dijitalizasaun sistema saúde iha RAEOA

Problema daruak, mak konstrusaun uma rezidénsia ba médiku sira iha ospitál rejionál, tanba rezidénsia sira-ne’e, konstrusaun seidauk finaliza mazke konstrui kleur ona. Tan ne’e Komisaun F presiza relatóriu husi servisu saúde, bazeia BoQ, orsamentu no kompañia konstrutora sira, tanba obra liu ona data finalizasaun.

Vizita datoluk, fiskaliza sala Intensivu Care Unit (ICU), laboratóriu no internamentu, maske kompletu ho fasilidade balun, maibé nia problema mak instalasaun liña elétrisidade.

Tuir nia, iha sala ICU ne’e totálmente laiha instalasaun ba ahi, depois iha sala laboratóriu, internamentu instalasaun ahi la tuir prosedimentu no laloos tanba enerjía laiha, entaun labele utiliza ba iha ekipamentu no fasilidade sira iha laboratóriu liuliu atu fasilita analista sira atu halo servisu.

“Ne’e mós sai hanesan problema ida, ne’ebé mak ami deteta durante ami halo fiskalizasaun ba fasilidade saúde sira iha Oekusi, tan ne’e ami rekomenda ona ba dirijente sira atu haree ida-ne’e, depois ami husu relatóriu atu hatama mai komisaun,” nia hateten.

Notísia relevante:RAEOA aloka millaun $1-resin konstrui fasilidade saúde públika

Tuir nia, observasaun kona-ba atendimentu saúde bainhira profisionál saúde sira fó tratamentu ba pasiénte sira ospitál referál sentru saúde sira, hatudu progresu di’ak, tanba durante fiskalizasaun parte PN mós observa no intervista direita ho pasiénte no profisionál saúde sira.

Hatan asuntu ne’e, Sekretáriu Rejionál ba Asuntu Saúde, Luís de Jesus Neno, rekoñese, iha duni problema maibé nia agradese ba komisaun F, tanba bele fizkaliza servisu saúde Oekusi, tantu husi Ospitál Referál no mós sentru saúde to’o postu saúde sira inklui mós armazein ai-moruk, nune’e bele hadi’a iha futuru.

“Armazein ai-moruk sim, sei presiza hadi’a, ne’ebé ekipa husi nasionál INFPM fó sai ona tenderizasaun, nune’e iha tempu badak sei hadi’a armzein ne’e, kona-ba ospitál referál elétrisidade atu instala ba sala ICU, internamentu no laboratóriu, antes ne’e tau iha Planu Asaun Anuál (PAA) 2025, ne’ebé agora daudaun prosesa hela iha aprovizionamentu ba konkursu públiku, atu hadi’a no hasa’e kapasidade ahi, nune’e bele forte atu liga ekipamentu ne’ebé instala ona iha sala tolu ne’e, hodi fó atendimentu ba komunidade sira,” nia esplika.

Kona-ba projetu médiku sira-ne’e ne’e iha unidade neen (6), ne’ebé konstrui iha kedas mandatu Autoridade anteriór, tinan tolu ona seidauk finaliza, maibé parte saúde fó ona xamada atensaun, balu atu finaliza iha fulan ne’e, no ida mak konsege konklui obra, no doutor sira hela ona.

Entretantu, totál fasilidadade iha Oekusi mak Ospitál Referál ida, sentru saúde lima, postu saúde 20 no fatin tramentu suku iha 12.

Notísia relevante:Tinan ne’e, Servisu saúde Oé-Cusse mellora atendimentu ba pasiente moras hada’et

Jornalista: Abílio Elo Nini
Editór: Florencio Miranda Ximenes

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!