iklan

EKONOMIA, HEADLINE

TL Importa Foos Tonelada Rihun 80 Kada Tinan Tanba Produsaun Sei Mínimu

TL Importa Foos Tonelada Rihun 80  Kada Tinan Tanba Produsaun Sei Mínimu

Diretora Jerál Agrikultura Ministériu Agrikultura no Peska (MAP), Maria Odete do Céu Guterres. Foto/Natalino Costa.

DILI, 28 agostu 2019 (TATOLI)-Diretora Jerál Agrikultura Ministériu Agrikultura no Peska (MAP), Maria Odete do Céu Guterres, hatete setór agrikultura daudaun ne’e sei frajil liu liga ba produsaun hahán ne’ebé kontinua mínimu. Tanba ne’e Timor-Leste (TL) presiza nafatin importa foos tonelada rihun 80 kada tinan.

“Espesialmente ba produsaun hare ita sei iha défisit, ita seidauk bele fó han ita-nia populasaun ho produtu lokál. Ita sei presiza importa pur volta tonelada rihun 80-resin pur anu”, Maria Odete hatete ba TATOLI iha Komoro, ohin.

Razaun Timor-Leste importa foos ne’e tanba produsaun agora, liga ba númeru populasaun Timor-Leste nian tuir sensu 2015 nian mak tokon 1.2 no bainhira kalkula tuir padraun World Food Organization (FAO) nian, se ema ida iha loron ida han foos grama 250 de’it entaun fulan ida nian presiza 90 kilo entaun ida ne’e multiplika ba totál ema iha Timor-Leste kada tinan konsome pur volta tonelada rihun 103.

“Maibé, ita foin prodús menus rihun 40, signifika tenke importa tan produsaun ai-han rihun 80”, katak.

Tanba ne’e, atu hasa’e produsaun agrikultura iha rai-laran Governu liuhusi MAP kontinua halo expansaun ba iha área kultiva sira no oinsá maka haree fini sira ne’ebé dezde 2016 husi asosiasaun produtór fini hamutuk 68 ne’ebé daudaun ne’e prepara barak no MAP sosa hodi fahe fali ba iha agrikultór sira no mós kapasitasaun ba agrikultór sira liuliu oinsá kuda fini hare ho di’ak no kuda tuir liña no nian kalendáriu hodi nune’e bele aumenta produsaun.

Aléinde ne’e, MAP esforsu hela oinsá maka bele hadi’a irrigasaun boot sira hanesan Bulutu, Oebaba, Bebui no Karau-Ulun nian no agora MAP rasik haree ona osan hodi hadi’a, nune’e bele aumenta produsaun iha rai-laran.

Diretora Jerál ne’e relata tuir dadus produsaun hare iha 2018 aumenta tanba haree husi produtividade husi hare ne’ebé uluk prodús de’it tonelada 2.3 pur ektare, ikus ne’e, bele atinje to’o totál (rata-rata) ektare rihun 4 até 5 kada tinan.

Maibé atu fortifika ida ne’e depende ba alokasaun orsamentu ne’ebé Governu aloka mai iha MAP tanba hakarak hasa’e produsaun iha área agrikultura nian Governu tenke investe maka’as nune’e bele atinje no mellora setór ne’e.

Maria Odete salienta, iha setór pekuária no sira seluk ne’ebé ein grupa iha agrikultura no peska nian Governu esforsu hodi tau atensaun hanesan daudaun ne’e ministériu rasik fó apoiu másimu hanorin komunidade hakiak animál ho di’ak no kontrola nune’e fó vasinasaun ba sira.

Jornalista : Natalino Costa

Editora : Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!