DILI, 30 agostu 2022 (TATOLI)-Xefe Estadu Maiór Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jenerál Falur Rate Laek akompaña hosi Eis Xefe Estadu Maiór Jenerál FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jenerál Reformadu Lere Anan Timur no Sekretáriu Estadu Komunikasaun Sosiál (SEKOMS), Mericio Juvinal dos Reis Akara, tersa (30/08), halo lansamentu ofisiál ba livru ho títulu “Maunana Umilde no Revolusionáriu”.
Livru ne’e hakerek hosi Amito Qonusere Araújo, durante halo estudu, elabora to’o finaliza ho durasaun tempu tinan rua-resin (hahú hosi tinan 2020 to’o agostu 2022). Livru istória rezisténsia ne’e ho kontéudu ne’ebé konta kona-ba Brigadeiru Jenerál, Cornelio Ximenes Maunana ho Lore-Oan, nia partisipasaun luta ba libertasaun nasionál durante tinan 24.
Livru rezisténsia ne’e ho nia títulu “Maunana Umilde no Revolusionáriu” ho kapítulu hamutuk 14, pájina 229.

“Ha’u ho inisia vontade no konsiénsia hodi hakerek livru. Livru ne’e nia kontéudu konta kontribuisaun ka partisipasaun luta Brigadeiru Maunana hamutuk ho povu Lore-oan iha tempu rezisténsia, tanba iha prosesu luta libertasaun Timor-Leste povu Lore-oan mós barak maka mate no lakon família inklui balun uma odamatan taka. Ho livru ida ne’e ema bele akompaña istória povu Lore nia luta,” hateten Amito Qonusere iha auditóriu Kuartél Jenerál Fatuhada, tersa ne’e.
Livru rezisténsia ne’e, eskritór dehan hanesan parte ida bele prezerva istória luta na’in-sira nian liuliu asu-uain Lore-oan sira ne’ebe hamutuk ho Brigaderu Jenerál Maunana iha prosesu luta libertasaun.
“Hakerek livru rezisténsia ka istória luta nia hodi ita bele prezerva atu jerasaun foun bele akompaña,” nia afirma.
Iha biban hanesan, Brigadeiru Jenerál Cornelio Ximenes “Maunana”, hateten livru ne’ebé eskritór hakerek ne’e rezultadu hosi entervista no mós testamuña sira ho intensaun atu fó sai partisipasaun luta libertasaun, atu ema hotu ka jerasaun foun akompaña hodi hatene.
“Maske buat balun hosi livru ne’e seidauk kompletu no la perfeitu hanesan eskritór hosi livru ne’e hateten, maibé ida ne’e natoon ona tanba buat ne’ebé hakerek ne’e rezultadu hosi ha’u nia intervista no buat ne’ebé tastamuña sira hato’o”, Brigadeiro Jenerál Mau-Nana haktuir.
Nune’e, Eis Gerilleiru Maunana, dezafia ba eskritór sira seluk atu buka lutadór sira seluk, ne’ebé uluk luta iha ai-laran hodi prezerva atu jerasaun foin sira ble akompaña.
“Ba lansamentu livru, ohin ne’e, la’ós ha’u nia kontente no orgullu, maibé ho lansamentu ida ne’e ha’u dezafia ita bo’ot sira atu buka lutadór sira seluk ne’ebé uluk luta iha ai-laran ba auto determinasaun Timor-Leste nian hodi hakarek sira nia istória, nune’e bele rai ba jerasaun sira tuir mai,” nia dehan.

Entretantu, Xefe Estadu Maiór Jenerál F-FDTL, Tenente Jenerál Falur Rate Laek, hateten prosesu libertasaun nasionál ne’e Lore-oan barak maka envolve iha funu hodi terus no mate.
“Ha’u koñese di’ak ha’u nia maun Maunana, nia gerilleiru ida umilde duni, alende ha’u koñese nia ha’u mós koñese Lore-oan barak maka kontribui no dedika sira nia-aan ba iha luta, nune’e presiza hakerek lutadór-sira nia istória atubele prezerva no rai ba ita jerasaun sira mai, nune’e sira koñese ita nia martires sira ne’e,” katak Tenente Jenerál Falur Rate Laek.
“Istória maka ita nian klamar no istória maka ita nia huun, istória maka ita nian espirítu, se ita laiha istória ne’e ita namlele de’it, tanba ne’e ita presiza hakerek ita nian istória. Tanba joven agora la hatene istória luta libertasaun nasionál tanba influensia ona mundu dijitál, tanba ne’e liuhosi meiu sira ne’e ita bele eduka sira bele hatene eroi sira nian istória ho di’ak liutan”, katak Tenente Jenerál Falur.
Nune’e mós, Eis Xefe Estadu Maiór Jenerál F-FDTL, Tenente Jenerál Reformadu Lere Anan Timur, hateten prosesu luta ba ukun-aan la fasil. Tanba ne’e presiza hakerek livru nune’e bele prezerva istória líder sira nian, nune’e jerasaun sira aban bain-rua bele hatene di’ak liután istória lider idak idak iha prosesu luta ba ukun rasik-an”, katak Lere Anan Timor.
Governu kongratula eskritór
Entretantu, Governu liuhosi Sekretáriu Estadu Komunikasaun Sosiál (SEKOMS), Mericio Juvinal dos Reis Akara, hateten lori Governu nia-naran kongratula hakarek na’in- ba livru Rezisténsia “MauNana Umilde no Revolusionáriu”

“Ha’u hato’o parabéns ba eskritór, tanba ita bo’ot hanesan osan mean nasaun nian. Tanba ita fó valorizasaun ba lutadór hodi hakerek nia istória ba luta ukun-rasik aan,” katak Sekretáriu Estadu ne’e.
Nune’e, Governante ne’e promete sei ko’alia ho Parlamentu Nasionál atu aselera lei direitu autór, nune’e bele fó valorizasaun ba eskritór livru sira iha Timor-Leste, atu enkoraza sira bele hamosu kreatividade sira hodi prezerva istória luta nain-sira nian iha tempu rezisténsia no liuliu bele hatama ba kurikulu edukasaun hodi hanorin estudante sira.
“Oitavu Governu liuhosi Primeiru Ministru, Taur Matan Ruak, mós lansa ona fatuk dahuluk ba biblioteka nasionál ho intensaun katak lee livru mak fó nutrisaun ba kakutak, nune’e atubele rekolla livru istória rezisténsia hodi rai iha biblioteka hodi jerasaun foun sira bele lee”, nia afirma
Konselleiru Sentru Nasionál Chega (CNC), Padre Juvito do Rego, mós hato’o parabéns ba eskritór tanba bele hakarek ona istoria lutadór ida nia ho títulu “Mau-Nana Umilde no Revolusionáriu”.
“Parte CNC prontu apoia ba kualker eskritór sira ne’ebé hakarak hakerek istória lutadór sira nia ba iha livru. Ita tenke hakarek istória atubele transforma ba iha jerasaun foun sira atu hatene no akompaña lutadór sira nia istória ida,” Padre Juvito afirma.
Jornalista : Natalino Costa
Editór : Florencio Miranda Ximenes





