Top

SEI no Sekretariadu ASEAN organiza formasaun redusaun pobreza relasaun ho igualdade jéneru

Formasaun kona-ba redusaun pobreza relasaun ho igualdade jéneru, iha Suai Room, Timor Plaza, kuarta (28/02/2024). Imajen Tatoli/António Daciparu

DILI, 28 fevereiru 2024 (TATOLI)—Governu liuhosi Sekretaria Estadu Igualidade (SEI) no Sekretariadu Asosiasaun Nasaun Sudeste Aziátiku (ASEAN, sigla inglés) Timor-Leste, kuarta ne’e, organiza formasaun ho tema ‘redusaun pobreza relasaun ho igualdade jéneru’.

Diretór Jerál SEI, Armando da Costa, hateten, formasaun ne’e nu’udar programa ne’ebé hetan apoia hosi Sekretariadu ASEAN ba Timor-Leste ninia prosesu adezaun.

“Atividade ne’e hala’o durante loron-rua, hahú ohin no aban, ne’ebé parte Sekretariadu ASEAN sei introdús ka fahe informasaun kona-ba ASEAN hanesan lala’ok, estrutura nian nune’e ita bele foti desizaun ba situasaun pobreza sira iha ita-nia rai,” Armando da Costa, informa ba Agência Tatoli, iha Suai Room, Timor Plaza.

Problema pobreza ne’e daudaun sai dezafiu ida ba Timor-Leste maibé Governu nafatin halo esforsu barak atubele halo mudansa.

“Parte SEI rasik ami iha programa hanaran empoderamentu hakbiit ekonomia feto, ida-ne’e ba grupu feto sira ne’ebé iha kondisaun vulnerável atu tulun sira bele kontribui polítika Estadu hodi halo redusaun ba pobreza Timor-Leste, espesífiku ba feto no família,” nia akresenta.

Notísia relevante : Pobreza iha Timor-Leste no sasukat sira

Tinan ne’e, prevee orsamentu ba programa empoderamentu ekomonia feto ho montante $300.000, ne’ebé daudaun ne’e sei iha prosesu atu fahe tan ba grupu feto sira iha territóriu tomak inklui mós sei apoiu asosiasaun feto sira iha munisípiu no seluk tan.

Iha fatin hanesan, Diretora Jerál Asuntu ASEAN, Elisa Maria da Silva, hateten, atividade ne’e ho objetivu preparasaun ba adezaun, ne’ebé molok integra ba organizasaun Timor-Leste tenke kumpre roteiru ne’ebé aprova ona.

“Entaun Sekretariadu hakarak ajuda ita prepara adere ba ASEAN liuhosi programa ne’ebé foku liu ba pilár tolu hanesan seguransa, ekonomia no sósiu kultura,” Diretora relata.

Kona-ba asuntu seguransa ekonomia halo antes ona, nune’e etapa ne’e hanesan kontinuasaun sósiu kultura nian.

“Parte Sekretariadu sei ko’alia kle’an esperiénsia nasaun sira iha ASEAN, liu-liu estratejia no mekanizmu polítika, programa no lei sira iha mai ita oinsá hasoru problema redusaun pobreza ho jéneru,” nia tenik.

Liga ba pobreza ne’e, Timor-Leste hakarak hamenus kiak liuhosi elava timor-oan sira-nia koñesementu, liu-liu sira ne’ebé iha área rurál atu haburas koñesimentu hodi hasa’e kapasidade ekonomia iha uma-laran hodi sustenta moris.

Nune’e mós, Prezidente Institutu Defeza Direitu ba Labarik (INDDICA, sigla portugés), Dinorah Granadeiro, konsidera, atividade ne’e importante tanba foku liu atu hatene serbisu sira ne’ebé mak ASEAN halo hela liga ba asuntu feto, labarik no dezenvolvimentu rurál.

“Ita tenke iha formasaun lubuk ida, nune’e bele prepara didi’ak ita-nia rekursu sira hodi sira preparadu adere ba asosiasaun,” nia hateten.

Atividade ne’e hala’o tanba serbisu hamutuk entre Sekretariadu ASEAN, SEI, Ministériu Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun (MNEK), Ministériu Solidaridade Sosiál no Inkluzaun (MSSI), Ministériu Dezenvolvimentu Rurál Abitasaun Komunitária no parseiru UN Women.

Jornalista     : Arminda Fonseca

Editora          : Julia Chatarina

Publisidade

Leave a Reply

Latest Post

error: Content is protected !!