iklan

EKONOMIA, HEADLINE

PAM Dili sujere ba MAPPF kria merkadu própriu ba fa’an balada sira

PAM Dili sujere ba MAPPF kria merkadu própriu ba fa’an balada sira

Prezidente Autoridade Munisípiu Dili, Guilhermina Filomena Saldanha. Imajen Tatoli/Francisco Sony

DILI, 29 fevereiru 2024 (TATOLI) – Prezidente Autoridade Munisípiu Dili, Guilhermina Filomena Saldanha, husu ba Ministériu Agrikultura, Pekuária, Peska no Floresta (MAPPF) atu estabelese merkadu própriu ba animál sira, nune’e bele evita komunidade labele fa’an arbiru iha kapitál.

Autoridade Dili halo ona esforsu lubuk ida, liuliu oinsá atu jere sidade sai kapitál ida moos no livre husi animál, maibé iha realidade abitante balun kontinua haki’ak no fa’an iha sidade tuir sira-nian hakarak.

“Ami-nian esforsu durante ne’e sobu ona fahi-luhan lubuk ida maka komunidade kria iha sidade, maibé iha senáriu aat seluk maka sira kontinua leba fahi no ikan tama sidade laran hodi fa’an iha fatin públiku sira”, Guilhermina Saldanha hatete iha edifísiu MAPPF, Comoro, ohin.

Dirijente ne’e dehan asuntu ne’e pertinente, tanba ne’e nia husu ba Diresaun-Jeral Pekuária no Veternaria atu buka netik solusaun ruma hodi kria merkadu propriu, nune’e labele husik abitante sira fa’an arbiru iha sidade.

Tuir nia, bainhira ministériu kompetente iha ona planu hodi instala fatin adekuadu ba komunidade sira hodi lori balada sira bá tau iha ne’ebá hodi fa’an, sei ajuda serbisu PAM Dili nian hodi kontrola sidade moos ne’e fásil no ba futuru bele livre husi animál.

“Ita rekomenda asuntu importante ne’e tanba ita iha ona planu atu halakon fahi-luhan iha Dili, maibé durante ne’e difísil tanba ema lori animál la’o tuir dalan ba fa’an mós sei barak”, afirma.

Iha sorin seluk, Diretór-Jerál Pekuária no Veterinária, Carlos Amaral, haktuir katak preokupasaun autoridade munisípiu Dili nian ne’e importante oinsá atu iha fatin própriu ida, maibé to’o agora seidauk implementa tanba ladauk iha fatin.

Nia salienta katak asuntu ne’e obrigasaun ministeriu relevante ho PAM nian atu kria kondisaun ida hodi tau animál sira ne’e. Kuandu iha ona fatin, balada ne’ebé husi livre sei kaer hotu ba tau iha fatin seguru depois sei iha tempu loron 10 ba na’in sira atu reklama. “Bainhira sira rekoñese katak animál ne’e sira-nian konserteza sira kontra ona orden públiku, entaun sira sei hetan multa”.

Multa ne’ebé sei prega ba animál nia na’in mak mínimu $50 no másimu $500 to’o rihun $1. Ba nain sira ne’ebé lahalo reklamasaun dentru loron 10 signifika sira lakon ona direitu, entaun Governu sei loke prosesu lelaun hodi hatama fali fundu ba kofre Estadu.

Tuir dirijente, maneira ida ne’e konsidera hakloot ona dalan ba komunidade sira atu labele husik animál la’o arbiru iha dalan públiku sira. “Karik la kumpre, sira sei kontribui osan ba kofre Estadu”, dehan.

Liga ba asuntu ne’e, autoridade Dili no MAPPF bele iha diskusaun ida kle’an atubele deside pontu importante sira, nune’e bele implementa iha futuru.

Jornalista: Tomé Amado

Editora: Maria Auxiliadora

iklan
iklan

Leave a Reply

iklan
error: Content is protected !!